CineAmator

Cruella – RECENZIE 

„ From the very beginning, I realized I saw the world differently than everyone else. That didn’t sit well with some people. But I wasn’t for everyone. I guess they were all scared… that I’d be… a psycho.”

• Regizor: Craig Gillespie
• Actori: Emma Stone, Emma Thompson, Joel Fry, Paul Walter Hauser, Emily Beecham, Kirby Howell-Baptiste, Mark Strong, John McCrea, Kayvan Novak, Jamie Demetriou
• Gen: aventuri, drama
• Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
• Tara: SUA
• Durata: 114 minute

„Cruella” este o satira combinata echilibrat intre comedie, drama, elemente specifice genului crima si serveste ca origin story pentru a spune povestea personajului cunoscut publicului din romanul, animatia si filmele care au urmat celor „101 dalmatieni”. Productia intra in portofoliul  cu live-action Disney, care aduna multe altele deja – Mulan, Cinderella, Beauty and the Beast, Dumbo, The Jungle Book, Maleficent, Christopher Robin, Aladdin si Lion King. Cert este ca planurile nu se opresc aici si ca urmeaza altele, care poate ca nu vor mai beneficia de cinismul cu care Craig Gillespie a ales sa regizeze productia aceasta – ajutat si de scenarista Dana Fox, venita cu experienta multor comedii romantice.

După ce ani la rând podiumul a fost ocupat de Miranda Priestly și al său “that’s all”, Cruella este noul villain din industria modei. În ciuda rădăcinilor Disney, filmul pare că se adresează unei audiențe mai mature, astfel că și abordarea este una mai întunecată și provocatoare. Poate ca versiunea este cenzurata in unele momente, altfel decat ne amintim din celelalte versiuni, dar este destul de indrazneata abordarea, cand te gandesti ca publicul tinta este unul ceva mai naiv, care poate ca nu prinde nuantele de duelare dintre Stone si Thompson – altfel, fantastice amandoua, extravagante si impunatoare.

Filmul incepe prin a ne-o face cunoscuta pe Estela Miller, o copila cu imaginatia bogata, gura bogata, indrazneala multa si afinitate pentru a pedepsi atunci cand trebuie, fara sa se lase calcata in picioare. Extrem de apropiata de mama ei, aceasta isi vede viata data peste cap atunci cand ramane singura. Soarta o aduce alaturi de doi baieti orfani, alaturi de care creste si invata sa fure, desi marea ei pasiune ramane moda, talent pe care ajunge sa il si cultive cand se angajeaza la o casa de moda. In scena intra Baroness von Hellman, ocazie cu care Estella ajunge Cruella. Desigur, povestea este ceva mai complexa decat am rezumat eu, sunt ceva momente destul de creative in scenariu, iar umorul nu este deloc fortat, iar drama devine puternica actunci cand trebuie – cu exagerarile care se impun.

Cu o atitudine sfidătoare, personajul portretizat de Emma Stone este unul care se potrivește perfect în decorul anilor 70, într-o Londră punk rock, acolo unde excesele compun cele mai cool decoruri și înfățișări. Iar aici trebuie sa notez versatilitatea costumelor in care personajele se afiseaza cu atata nosalanta, care sunt pur si simplu superbe. De realizarea lor s-a ocupat castigatoarea de Oscar, Jenny Beavan, care castiga cu Mad Max: Fury Road. Si tratatia este una pe masura, caci coloana sonora este o combinatie atipica de genuri muzicale, fara sa stabileasca notele pentru haos.

Delicios de ironic, ușor nebunesc, dramatic și răutăcios de distractiv, “Cruella” reprezintă una dintre scuzele care te readuc pe scaunul de cinema. Și ar fi o risipă să nu te bucuri de acel soundtrack energic, de defilările alea somptuoase sau de unul dintre cei mai glaciali și vulnerabili outsideri din portofoliul poveștilor Disney pe marele ecran. Primești o narațiune cinică și optimistă în egală măsură, dar și cu nelipsite clișee. Nu-i perfect, poate și pentru că personajele sunt eclipsate de atenția la alte detalii, iar scenariul pare să fie abia a doua preocupare, după cea estetică – dar e ce, cât și cum trebuie. Nu neglijează nici materialul sursă, deși se conturează propriile răspunsuri uneori cu libertatea asumata.

Vizionare trailer: