Aventura, CineCronici, Romantic

Aladdin (2019) [CRONICA]

„Only one may enter here. One whose worth lies far within. The diamond in the rough.”

Regizor: Guy Ritchie
Actori: Will Smith, Mena Massoud, Naomi Scott, Marwan Kenzari, Navid Negahban, Nasim Pedrad, Billy Magnussen, Jordan A. Nash, Amir Boutrous, 
Gen: Aventuri, Musical, Romantic
Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
Tara: SUA
Durata: 128 minute

„Aladdin” este cel mai nou titlu din portofoliul Disney, care continua sa aduca la viata animatiile in versiuni live-action. Dupa „Cinderella”, „Jungle Book”, „Dumbo” si „Maleficent”, musicalul fantasty regizat de Guy Ritchie vine cu o adaptare moderna si energica a productiei cu acelasi nume din 1992. In rolurile principale apar Will Smith (cu sarcina grea a duce mai departe mostenirea lasata de rolul Genie care era asociat cu Robin Williams), Mena Massoud (talharul cu inima mare), Naomi Scott (printesa Jasmine), Marwan Kenzari (villain-ul lipsit de mina infricosatoare) si Navid Negahban, Nasim Pedrad, Billy Magnussen.

Filmul ne trimite in peisaje orientale, unde il cunoastem pe Aladdin, un tanar care supravietuieste pe stradutele unui orasel aglomerat, din mici furturi. Cand o intalneste pe printesa Jasmine, acestia se indragostesc la prima vedere. Prin diverse circumstante, acesta devine pionul lui Jafar, vizirul regelui, care conspira sa devina liderul regatului. Pentru asta, are nevoie de o lampa fermecata pe care doar cineva cu inima pura o poate lua dintr-o pestera cu diverse tentatii. Dupa ce lampa ajunge la Aladdin, acesta il cunoaste pe Genie, cu care se imprieteneste, impreuna trecand prin diverse aventuri. Pana la urma, legatura dintre cei doi nu va fi doar una de convenienta, pentru ca il auzim des pe Genie spunand noului sau „stapan” -„you’re breaking my heart„, de fiecare data cand greseste.

Un film care emana foarte multa energie – iar asta multumita numerelor musicale cu performante uimitoare din partea actorilor – Aladdin are si o scenografie si costume fantastice (la propriu, si la figurat). Ultima oara cand Guy Ritchie mestesugarea o reinterpretare a unei povesti era cu „King Arthur: Legend of the Sword” si apoi cu „Robin Hood”. Acum este poate cel mai cumpatat din toata filmografia sa, fara sa se lipseasca de stilul ala specific, alarmant si usor haotic. Insa a depasit demn provocarea sa se ocupe de cel mai nou live-action cu sarcina de a multumi nu doar generatia care a crescut cu versiunea animatiei din ’92, dar si de a castiga publicul mai tanar care nu stie detalii despre poveste. 

Evident, s-au facut modificari in film comparativ cu ce stim din versiunea cu vocea lui Robin Williams pe post de Genie. Si sunt bine primite. Dar nu Will Smith ar fi minusul productiei de acum. Mai degraba as paria pe rolul castigat de Kenzari, care nu izbuteste sa fie convingator ca Jafar (cu chipul imbatranit de lacomie). In schimb, cuplul de indragostiti nu doar ca arata si joaca bine, dar canta senzational (Naomi Scott cucereste cu momentul „Speechless”). Coloana sonora nici ca ar fi putut fi altfel decat magica, daca s-a ocupat acelasi compozitor de ea, acelasi care a tot semnat soundtrack-uri pentru multe productii de la studioul Disney.

Mi-a placut foarte mult, mai ales cum s-a schitat atmosfera aia arabica a la Seherezeda, dar si pentru numerele energice (emotionante uneori) puse in scena. Este jovial, cu o estetica colorata, distractiv, fermecator si deloc pretentios, asa cum ar trebui sa fie o poveste de basm (cu tot ce inseamna scenariu ce ar fi putut fi mai putin evident pentru nostalgici). Efectele speciale sunt de asemenea de mentionat. Pana la urma vorbim despre o productie in care vedem un tigru, o maimuta, un papagal si un covor zburator fermecat, cu propriile roluri, cat sa nu cada in ridicol. Iar in format IMAX te simti captiv in acel taram.

„Aladdin” este un remake care reuseste sa se apropie de original si poate chiar, cu putina indrazneala, sa ii depaseasca standardele. Pastrand ideea de a fi erou, filmul vine cu o reinterpretare mai radicala a personajului lui Jasmine, care acum nu mai este o domnita la anaghie si reuseste – intocmai.  Isi face vocea auzita, oferind cu aceasta ocazie una dintre cele mai frumoase momente din ultimele scenete de basm marca Disney – cu inspiratie si fara a reinventa genul. De vazut cu inima deschisa.

Filmul a avut premiera din 25 mai si este distribuit de CineForum

Vizionare trailer:

Loading...

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.