“Look at us, running around. Always rushed, always late. I guess that’s why they call it the human race. What we crave most in this world is connection. For some people it happens at first site. It’s fate working its magic. But that’s not the way it really works. For the rest of us, it’s a bit less romantic. It’s complicated, it’s messy. It’s about horrible timing, and fumbled opportunities.”
- Regizori: Josh Gordon, Will Speck
- Actori: Jennifer Aniston, Jason Bateman. Patrick Wilson, Jeff Goldblum , Juliette Lewis
- Gen: Comedie, Drama, Romantic
- Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
- Tara: SUA
- Durata: 101 minute
Iata ca la doi ani de la lansare, am consmitit sa vad compozitia tripla drama- comedie- romantic si nu pot sa va spun decat ca , in ciuda tuturor parerilor care lasau “The Switch” sa fie un esec, pe mine m-a surprins pentru faptul ca a fost altceva decat ceea ce am crezut ca este. Un film calduros care relaxeaza si linisteste, nu impovareaza si reuseste sa fie, cel putin din prisma mea, un castig decent pentru filmografia actorilor principali, desi nu intentioneaza sa ramana indelung intiparit pe retina spectatorului. Probabil ca notarea cu calificativul sapte este precipitata, dar impresiile sunt servite proaspete, asa ca vreau sa fac nota discordanta cu cei care au desfiintat filmul, uitand ca pe langa defecte are si calitati convenabile.
O povestioara adaptata pentru ecran de Allan Loeb („21”) a incaput pe mainile regizorilor Josh Gordon si Will Speck (nu foarte impresionata de precedentul „Blades of Glory”), cei din urma reusind sa dirijeze un produs cu mult tonus care emana energie, desi pe alocuri risca sa alunece pe o panta ce putea inaspri asteptarile publicului. Jennifer Anniston este Kassie Larson care, ajunsa la patruzeci de ani, decide ca este momentul sa aiba un copil. Apeland la inseminarea articifiala si “sustinuta” moral de cel mai bun prieten Wally Mars (Jason Bateman). Acesta se impotriveste vehement acestei proceduri pentru ca in secret nutreste sentimente ceva mai profunde decat amicitie pentru ea. Kassie da curs ideii sale cu atat mai incantata de faptul ca a gasit si donatorul potrivit, in persona carismaticului, inteligentului si perfectului Roland (Patrick Wilson). La petrecerea care ovationeaza inceputul sarcinii pentru Kassie, oarecum suparat si melancolic Wally intervine involuntar in procesul planificat de Kassie. Nu va spun mai multe pentru ca este deja cunoscut faptul ca lucrurile nu ies niciodata cum le planuiesti. Dovada sta si faptul ca imediat dupa aceea petrecere, Kassie se muta in orasul natal, de unde revine abia dupa sapte ani, cautandu-i pe barbatii care i-a lasat in urma: pe cel mai bun prieten si pe tatal copilui ei, Sebastian (un Thomas Robinson adorabil)
Nu vreau sa fac comparatii cu “The Back-up Plan” pentru ca stirbesc calitatea celui in discutie. Este adevarat ca ai senzatia ca ai mai urmarit ceva asemanator inainte, doar iti fuge rapid senzatia asta. Spectatorii care asteapta inca un film despre criza femeii de varsta mijlocie si disperarea “nefericitei” de a deveni mama, vor fi usurati (sau dezamagiti) sa constate ca “The Switch” devine un film cu pretentii limitate, dar observabile despre conservarea conditiei de familiei despre maturizare in general si viata in principiu. Foarte implicata am fost in scenele cand ne-a fost infatisat un Wally singuratic si pierdut. Daca initial il cunoastem nevrotic si nesigur, vom fi martori la schimbarile neplanificate, dar binevenite.
Indicatorul major al filmului il reprezinta distributia. “The Switch” este incontestabil filmul lui Jason Bateman. Omul asta poate face o treaba foarte buna (vezi “State of Play”), doar ca pana acum nu a avut oportunitatea sa ne faca sa asmutim. Sunt sigura ca poate mult mai mult. Jennifer Aniston face si alegeri inspirate rareori. “The Switch” este unul dintre ele. Micutul Sebastian imi ofera cateva momente emotionate, cum ar fi incercarea sa naiva si nevinovata de a-si construi o familie din diferite poze colectionate. Faptul ca pe mine m-a prins cu garda jos nu inseamna neaparat ca fac o notare influentata de starea prezenta. Pe cat de mult apreciez povestea filmului nu pot sa nu iau in calcul si faptul ca schiopateaza la multe scene. Are minusuri si ii pot face reprosuri diverse, doar ca atunci cand revezi amuzat un film care stii ca te-a relaxat, parca incepi sa faci abstractie de alte lucruri.
Rating autor: nota 7
Vizionare trailer:
Vezi si...
Leave a reply Cancel
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
3 Comments
nu sunt sigur, dar cred ca am apucat o data sa-l vizionez si l-am abandonat undeva pe parcurs…undeva pe la tv dar s-ar putea sa ma insel…dar si asa nu mai am incredere in Jenifer Aniston mai ales dupa esecuriel numeroase, unul recent pe nume Wanderlust…
mie mi-a placut :). Jennifer Aniston imi e indiferenta in mare parte din rolurile sale… uite ca aici chiar mi-a placut. nu stiu, dar m-a prins tare mult filmul.nu am vazut wanderlust, dar nici nu am de gand
Sherlock Holmes: A Game of Shadows « Silence's Blog