CineAmator

„Truth and courage should be the stars a man sets his cost by.
Now oil and money rule the world.”

Considerat unul dintre cele mai costisitoare filme care ilustreaza lumea si personajele arabe, drama „Black Gold” a avut un buget de peste cincizeci si cinci de milioane de dolari, insa contrar acestei investitii nu reuseste sa iasa din conul de umbra unde s-a inchis inainte de a face cunostina cu publicul doritor de a cunoaste peisajele orientului mijlociu, atat de rar ivite pe marile ecrane. Trebuie sa fiu fatarnica sa nu admit ca atunci cand filme ca „Lawrence of Arabia”, „Hidalgo”, „Prince of Persia” sau „Sahara” (da, esecul incontestabil declarat la unison de critici) apar de niciunde, nu ma bucur in voie de toata intinderea aurie pusa la dispozitie.

La inceputul genericiului, scrijelit mic sta mentiunea romanului care a stat la baza filmului, si anume “South of the Heart: a novel of modern Arabia”, roman ce dateaza din 1957 si poarta semnatura lui Hans Ruesch. Filmul reuseste sa aduca in prim plan nasterea regatului Arabiei Saudite, mai exact modul in care tinutul si-a obtinut imbogatirea, nedorita de unii dintre seici. Se insista nu foarte convingator pe lupta dintre modernism si conservatorism si se evidentiaza un pic stangaci dihotomia evolutiei si a statorniciei, totul judecat de religie si stiinta, deopotriva cu argumente valabile.

In zorii descoperirii aurului negru, in anii ’30 ai secolului trecut, doi emiri arabi aflati in conflict, cad la pace: niciunul nu va revendica intinsul Yellow Belt ce desparte teritoriile detinute de ei. Printul Amar (seriosul Mark Strong ) ii incredinteaza emirului Nesib pe cei doi fii ai sai, mostenitorii Auda şi Saleeh ca o garantie ca zona ramane neutra si ca nu va izbucni un razboi. Dupa mai bine de un deceniu, nord-americanii intervin in pacea instaurata intre cele doua natiuni, atunci cand il instiinteaza pe avidul Nesib (Antonio Banderas) ca in Yellow Belt zace un zacamant de petrol. Izbucnirea unor lupte cu traditionalistul Amar este inevitabila. Printul Auda este inrobit de conflictele pe care le respinge, prins in casatoria cu Lallah, fiica lui Nessib si ostatic in caminul care ii era casa pana acum. Dorind sa restaureze pacea intre cei doi parinti, tatal adoptiv si cel natural, Auda devine purtatorul tratativelor, moment ce coincide cu luarea unor alegeri care decid diferentierea intre un luptator si un pacifist, intre un lider si un sot, fiu si frate.

Nu va lasati momiti de prezenta lui Antonio Banderas pentru ca nu face nimic deosebit. In schimb, tanarul Tahar Rahim („Un Prophete”, 2009) reuseste sa fie pilonul care sprijina intreaga productie, atribuindu-si rolul principal, atat in ochii spectatorilor, cat si in ochii protagonistilor care ii recunosc meritele de bun strateg. Personajul Auda sufera o metamorfoza comparabila cu cea a unui supererou care capata abilitati de care se sperie, lasand in urma bibliotecarul sfios de la inceputul filmului. Daca ar fi trebuit sa urmarim si o poveste de dragoste, aceasta nu primeste mai mult decat cateva minute. In prima linie intra aventura care intalneste actiunea in multe scene de lupta. Se profita de drumul parcurs de gloata insetata prin desert pentru a se oferi astfel cele mai bune imagini ale caldurosului si nemilosului desert. Foarte mult mi-au placut discutiile intre tata si fiu, intre frati si interventiile care implicau amintirea Coranului. Ca o concluzie: “Black Gold” este usor de urmarit in ciuda duratei considerabile, dar nu-si va amprenta vreun merit memorabil.

Rating autor: nota 7

Vizionare trailer: