„ A loop is the last twenty-four hours, rest the loop and the day is yours to live in again. Reset it daily, and you can stay there forever, entirely safe from the outside world. Every Ymbryne commits herself to the creation and the upkeep of a place like this, a home for peculiar children.”
- Regizor: Tim Burton
- Actori: Eva Green, Asa Butterfield, Samuel L. Jackson, Judi Dench, Rupert Everett, Allison Janney, Chris O’Dowd, Terence Stamp, Ella Purnell, Finlay MacMillan
- Gen: Aventuri, Fantastic,
- Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
- Tara: SUA
- Durata: 127 minute
‘Miss Peregrine: Home for Peculiar Children’ nu este atat de intunecat si ciudat pe cat ai astepta de la un film marca Burton, cu simbolismul de cinema. Insa regizorul da o nota magica subgenului young adult – aproape ca un ‘American Horror Story: Freak Show’ fara spectacol macabru, ci mai degraba ca o poveste despre erosim si prietenie, cu unele rupturi in scenariu, dar aparent asumate. Desigur, se putea mai original si fara reciclari, cat sa nu mustacim, dar ramane cea mai reusita nazbatie dintre cele recente ale lui.
Unde mai pui ca productia are cate putin din toate: aventuri, fantastic si comedie. Eva Green este altfel aici, fata de cum o stim, in rolul unui personaj cu responsabilitati materne. Dar Asa mi s-a parut aproape la fel de implicat sau poate chiar mai mult decat lasa impresia initial. Oricum ar fi, as vedea chiar acum continuarea asta de X-Men speciali.
Filmul este difuzat in 3D la cinema – ‘Miss Peregrine’s Home for Peculiar Children’ este prima ecranizare din trilogia cu acelasi nume semnata de Jane Goldman. Fara obiectii exagerate, este drept ca pelicula ramane o experienta faina, mai ales ca la carma regizorala se afala vizionarul Burton, iar aici materialul sursa i-a permis uneori sa revina la temele din filmele originale. Fara sa devina in timp un clasic dovedit ca ‘Edward Scissorhands’ sau ‘Ed Wood’, desi are potential.
Terence Stamp (no more Christopher Lee sau Vincent Price) joaca rolul unui batran aparent senil. Nepotul sau, Jake (Asa Butterfield), acum adolescent, lucreaza in apropiere pentru a-l vizita la nevoie. Relatia construita in copilarie, cand batranul ii povestea despre aventurile sale din tenerete s-a subrezit, iar acum nimeni nu mai vorbeste despre orfelinatul unde traiau copiii cu puteri speciale sau de Miss Peregrine, femeia care se putea transforma in pasare. Nici macar pozele pastrate de batran, care ar fi putut fi dovezi nu il mai ajuta pe Jake sa creada in fantezii, cand realitatea este cea pe care o cunoaste. Dupa ce bunicul sau moare in circusmtante ciudate si ii lasa un ultim mesaj greu de interpretat, urmeaza sfatul unui consilier si pleaca impreuna cu tatatl sau spre locul despre care bunicul sau ii povestise, pentru a descoperi o cladire in ruine… Insa nimic nu l-a pregatit pentru aventurile pe care le va trai.
Scenele de la inceput, cele ‘normale’ sunt cam ce am astepta de la Burton – un oras palid, aproape mort, pustiu (vezi ‘Big Eyes’), iar mlastina prin care umbla personajul lui Asa este la standardele domnului, obisnuit cu deformari. Odata ajunsi in 1943, impreuna cu protagonistul, intram in universul pe care il recunoastem din multele productii noir-gotice. Aflam ca Miss Peregrine este reala si primim o explicatie care aminteste de complexul lui Bill Murray din ‘Groundhog Day’.
Eva Green da viata unui personaj funebru, amintind de Morticia Addams, dar o face frumos, elegant si jongleaza satisfacator cu ce are, existand senzatia ca actrita ar fi putut mai mult si mai bine cu ceva mai bine conturat pe foaie. Dar este faina tare.
Sunt diverse ocaziile cand filmul se poate juca cu efectele speciale, dar si cu simbolurile sau clasele in care se impart personajele, aproape formand o noua ordine si univers. Si pentru genul fantasy ofera un spectacol vizual solid, fara sa calce in capcana dramei pentru copii (din pacate, as zice) si sa se transforme intr-un ‘Mary Poppins’ jovial. Este usor sa anticipezi directia spre care filmul se indreapta, inca din primele acte, dar cand si cand mai apar cateva elemente care sa mentina interesul, pe masura ce mai aflam cateva mistere.
‘Copiii domnisoarei Peregrine’ este de vazut, in ciuda ideii ca uneori scenariul pare trunchiat, ca exista cateva rupturi de logica in subiect sau ca personajele nu iau cele mai intelepte decizii. Creepy, peculiar si frumos jucat (mai ales de Green), filmul ales populat cu personaje simpatice si deosebite, pe care nu cred ca le reintalnim prea curand.
Filmul intra in cinematografe din 30 septembrie si este distribuit de Odeon Film.
Vizionare trailer:
Vezi si...
Leave a reply Cancel
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
1 Comment
Dumbo (2019) [CRONICA] - CineAmator