CineAmator

„-  I talk to you in my head all the time.
– God… I hate you.
– Hold me…”

•  Anul aparitiei: 2001
•  Regizor: Sandra Goldbacher
•  Actori: Anna Friel, Michelle Williams, Ella Jones, Oliver Milburn
•  Gen: Drama, Romantic
•  Premii: 2 nominalizari  (Bafta & Dinard British Film Festival)
•  Tara:  Marea Britanie
•  Durata: 107 minute
•  Rating autor: nota 8

Filmul despre care o sa va vorbesc astazi nu este foarte cunoscut si nu neaparat nou: (presupun ca asta e tot farmecul) “Me without you” din 2001 cu Anna Friel si Oliver Malburn. L-am descoperit din greseala; era difuzat in reluare la Tv si deja inceput de 10 minute. Nu a durat mult pana sa ma familiarizez si sa ma atasez de personajele infatisate.  Pelicula avanseaza destul de repede si intra neasteptat de bine in gratiile unui public pretentios tocmai prin naturaletea si veridicitatea relatarilor, intreaga poveste fiind derulata pe durata mai multor ani, fara insa a depasi limita
plictisului.

Avem trei personaje principale, un triunghi as putea spune lejer amoros cu diferite tente: sincer, bolnavicios si inaltator. Va las pe voi sa descoperiti care unde isi are locul. Ii avem pe-o parte pe Marina, pe Holly si Nat, dar la fel de bine sunt  Marina si Holly, sunt Marina si Nat, Holly si Nat, fiecare duo fiind sustinut de trairile acestora.Intr-o vara din prin anii ’70, Holly si Marina si-au jurat sa ramana prietene pentru totdeauna. Desi cele doua fete sunt diferite,  pactul lor din copilarie rezista cu trecerea timpului, rezista tuturos incercarilor la care cele doua sunt supuse. Holly incepe sa se simta prinsa intr-o capcana. In tot acest timp, Holly a reusit sa pastreze un singur secret: sentimentele ei pentru Nat, fratele Marinei…

Este un film realist care vorbeste despre ce inseamna maturizarea, despre cum e sa te  indragostesti, despre autodistrugere si lupta cu proprii demoni. Iti expune cum e sa lupti pentru idealurile tale iti arata cum sa inveti din greseli , dar mai ales vorbeste despre prietenia de lunga durata si tot ceaa ce implica ea.Este o poveste despre prietenie tradata si o naratiune ce implica dragostea, prezentate intr-un mod frustrant.De ce il recomand :se incearca sondarea prieteniei, iubirii, supravieturii a tot ceea ce presupune viata, si ceea ce e ciudat … se reuseste.

Ceea ce am iubit cel mai mult la filmul asta este ca nu reprezinta un “ideal” si se abate de la regulile stricte ale unui film, ramanand totodata fidel acestei arte. Este unul din filmele mele preferate, nu numai pentru prezenta recent descoperitei actrite  Michelle Williams, ci datorita sensibilitatii cu care trateaza subiecte delicate si felul in care scenariul ramane obiectiv, dar    implica subiectiv privitorul. Am adorat inteaga defilare prin toate perioadele in care regizoarea ne-a „plimbat”: in anii’ 78 facem cunostinta cu generatia punk, in anii ’82 secventele ne trimit in era new romantic si in ’89 gasim tiparul yuppi.

Vizioanre trailer:

http://www.youtube.com/watch?v=SrWNXyrPdKE?rel=0