[REVIEW] Woman in Gold: Femeia in aur (2015)

Biografic, Drama, Special

[REVIEW] Woman in Gold: Femeia in aur (2015)

„ You must live, Maria. You must move forward. There is no future here. And so, from now on, we speak in the language of your future.”

Regizor: Simon Curtis
Actori: Helen Mirren, Ryan Reynolds, Daniel Brühl, Katie Holmes, Tatiana Maslany, Max Irons, Charles Dance, Elizabeth McGovern, Antje Traue, Frances Fisher
Gen: Drama, Biografic
Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
Tara: SUA
Durata: 109 minute

Productiile BBC au un farmec aparte. Cu asta incepeam si ultima pledoarie pentru recenzia la nedreptatitul „A Little Chaos„. Cu antecedente remarcabile in productiile de epoca („Cranford”), Simon Curtis negociaza cu „Woman in Gold” adaptarea unei biografii scrise cu incaptanare si dorinta de a face dreptate. Inspirat de povestea reala a Mariei Altmann, o femeie cu origini evreiesti, dar refugiata si stabilita in America, filmul se concentreaza asupra unui proces care avea sa faca istorie. Maria este urmarita in momentul cand doreste sa recupereze un tablou furat de nazisti si care acum troneaza ca simbol al Austriei in muzeul Belvedere, confundat cu Mona Lisa acelei tari – „Portrait of Adele Bloch-Bauer I”.

O incercare recenta se solda cu ecouri de dezamagire atunci cand George Clooney voia sa detalieze cum un grup brav de soldati a facut cea mai mare recuperare de arta furata de nazisti. Din pacate, spiritul patriotic sufoca fimul „The Monuments Men” si nu-ti pasa catusi de putin de eroii care ar merita altfel recunostinta. Limitandu-se la un caz reprezentativ pentru legislatia americana, „Woman in Gold” opteaza pentru prezentarea unui caz particular de retrocedare legala a unui bun, un tablou care a fost furat din casa unei familie.

Maria Altmann (Helen Mirren, o postura nobila) isi ia ramas-bun de la sora sa, la inmormantare. Contrariata de continutul unor scrisori pastrate de aceasta, apeleaza la fiul unei prietene, avocatul Randy (Ryan Reynolds, aproape perfect) pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat in urma cu cateva decenii, atunci cand in casa copilareasca navaleau nazistii carea confiscau tot ce era de valoare. Singura amintirea inca pastrata despre matusa sa, cea care o sfatuia cand era mica, a ramas un tablou care acum este expus intr-un muzeu. Obligata sa infrunte trecutul, refuza sa revina in tara de unde a fugit, dar ar face orice pentru a darama usile care i se inchid cand cauta raspunsuri pentru recuperarea bunului care ii apartine.

As spune ca intregul filmul jongleaza intre trecut si prezent, deci intre chipulHelenei si al Tatianei Maslany. Ambele superbe, coplesite de rol, dar niciodata depasite de interpretarea unor partituri solicitante, ambele surprizand cat mai bine drama abandonului sau a inceputului. Dar ca sa fiu dreapta, inainte de a fi povestea unui tablou cu propria poveste, „Woman in Gold” insista sa remarce relatia de respect mutual si de prietenie pe care doi oameni uniti de tragedii inradacinate in trecutul lor, aleg sa o imparta.

Sunt multiple scene memorabile care te vor impresiona. Am retrait scena de evadare cu avionul care iti taia respiratia in „Argo”, fara sa fi uitat de fiorii de neputinta asemanatori cu cei cand Sofia alegea in „Sophia’s Choice”. Scene la fel de rascolitoare sunt ultimele cadre cand constientizezi cu adevatar drama ascunsa de persecutiile naziste: un ramas-bun fugar si o revedere emotionanta.

„Woman in Gold” se alatura onorabil altor filme dintr-o lunga lista dedicata capturilor ororilor Holocaustului. Cu un personaj feminin care-l egaleaza pe cel al Emmei Thompson in „Saving Mr. Banks”, drama isi dovedeste cum poate mai emotionant apartenenta la genul istoric si biografica, arta ramanan pilonul principal care incanta si cucereste. Privind prin prisma unei disperari, se recomanda ca o productie motivationala care nu face compromisuri nici la poveste, nici la personaje, care tind uneori sa devina simboluri, fara sa se fi intentionat asta. Plimbarile pe alei intrerupte de flashback-uri nu au mai fost de mult timp atat de fascinante.

Vizionare trailer:

„ You must live, Maria. You must move forward. There is no future here. And so, from now on, we speak in the language of your future.” Regizor: Simon Curtis Actori: Helen Mirren, Ryan Reynolds, Daniel Brühl, Katie Holmes, Tatiana Maslany, Max Irons, Charles Dance, Elizabeth McGovern, Antje Traue, Frances Fisher Gen: Drama, Biografic Premii: niciun premiu, nicio nominalizare Tara: SUA Durata: 109 minute Productiile BBC au un farmec aparte. Cu asta incepeam si ultima pledoarie pentru recenzia la nedreptatitul "A Little Chaos". Cu antecedente remarcabile in productiile de epoca ("Cranford"), Simon Curtis negociaza cu "Woman in Gold" adaptarea unei biografii scrise cu incaptanare si dorinta de a face dreptate. Inspirat de povestea reala a Mariei Altmann, o femeie cu origini evreiesti, dar refugiata si stabilita in America, filmul se concentreaza asupra unui proces care avea sa faca istorie. Maria este urmarita in momentul cand doreste sa recupereze un tablou furat de nazisti si care acum troneaza ca simbol al Austriei in muzeul Belvedere, confundat cu Mona Lisa acelei tari - "Portrait of Adele Bloch-Bauer I". O incercare recenta se solda cu ecouri de dezamagire atunci cand George Clooney voia sa detalieze cum un grup brav de soldati a facut cea mai mare recuperare de arta furata de nazisti. Din pacate, spiritul patriotic sufoca fimul "The Monuments Men" si nu-ti pasa catusi de putin de eroii care ar merita altfel recunostinta. Limitandu-se la un caz reprezentativ pentru legislatia americana, "Woman in Gold" opteaza pentru prezentarea unui caz particular de retrocedare legala a unui bun, un tablou care a fost furat din casa unei familie. Maria Altmann (Helen Mirren, o postura nobila) isi ia ramas-bun de la sora sa, la inmormantare. Contrariata de continutul unor scrisori pastrate de aceasta, apeleaza la fiul unei prietene, avocatul Randy (Ryan Reynolds, aproape perfect) pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat in urma cu cateva decenii, atunci cand in casa copilareasca navaleau nazistii carea confiscau tot ce era de valoare. Singura amintirea inca pastrata despre matusa sa, cea care o sfatuia cand era mica, a ramas un tablou care acum este expus intr-un muzeu. Obligata sa infrunte trecutul, refuza sa revina in tara de unde a fugit, dar ar face orice pentru a darama usile care i se inchid cand cauta raspunsuri pentru recuperarea bunului care ii apartine. As spune ca intregul filmul jongleaza intre trecut si prezent, deci intre chipulHelenei si al Tatianei Maslany. Ambele superbe, coplesite de rol, dar niciodata depasite de interpretarea unor partituri solicitante, ambele surprizand cat mai bine drama abandonului sau a inceputului. Dar ca sa fiu dreapta, inainte de a fi povestea unui tablou cu propria poveste, "Woman in Gold" insista sa remarce relatia de respect mutual si de prietenie pe care doi oameni uniti de tragedii inradacinate in trecutul lor, aleg sa o imparta. Sunt multiple scene memorabile care te vor impresiona. Am retrait scena de evadare cu avionul care iti taia respiratia in "Argo", fara sa fi uitat de fiorii de neputinta asemanatori cu cei cand Sofia alegea in "Sophia's Choice". Scene la fel de rascolitoare sunt ultimele…