“I don’t believe that anything worth knowing can be taught.
I intend to do as little as possible while carrying on with this charade.”
- Regizor: Marc Lawrence
- Actori: Marisa Tomei, Allison Janney, Hugh Grant, J.K. Simmons, Chris Elliott, Bella Heathcote
- Gen: Comedie, Romantic
- Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
- Tara: SUA
- Durata: 106 minute
Filme despre blocajul scriitorilor s-au tot turnat. Mizele au fost de fiecare data puse pe seama esecurilor care infraneaza orice urma de inspiratie. Spike Jonze reusea in 2002 sa faca din metafilmul „Adaptation” o structura complexa de povestire in rama a meseriei de scenarist. Cu „The Rewrite” Marc Lawrence se indeparteaza de comedioarele romantice mai usurele („Forces of Nature” (1999), „Miss Congeniality” (2000), „Miss Congeniality 2: Armed and Fabulous” (2005)). Glumitele se uitau imediat si productiile erau monotone intr-un stil banal. Acum isi pune la bataie propria idee de poveste pentru a fabula convingator despre cariera de dupa succes, depresia care vine la pachet cu esecul, autocompatimirea si resemnarea.
Cu Hugh Grant regizorul mai are cateva antecedente fericite si primite cu incantare- „Two Weeks Notice”, „Music and Lyrics” sau pentru mai putin norocosul „Did You Hear About the Morgans?”. Cu mai multa experienta, confundata (poate) cu maturitate, ambii sunt acum vizibil mai subiectivi. In mod direct, scenaristul pariaza pe a doua sansa in viata oricui si actorul isi dedubleaza probabil indirect neajunsurile. Destul de banal, filmul lanseaza cateva ironii agresive la adresa sistemului educational, dar editate cu umor, dar si asupra regulilor impuse de monotonia societatii (refuzuri pentru neincadrare in standarde, respingerea pentru ca esti diferit).
O comedie romantica deloc plastica sau artificiala, „The Rewrite” ne face cunostinta cu Keith Michaels (Hugh Grant) un autor de scenarii care se chinuie sa fie bagat in seama dupa un succes avut in urma cu 15 ani. Atunci cand i se inchid toate usile alege sa faca compromisuri si accepta singura slujba ivita- profesorat in cadrul unei universitati plasate intr-un orasel cu istorie cinematografica via „The Twilight Zone”. Aici cunoaste doua studente care ii complica pe rand viata: o adolescenta care isi cauta identitatea si o mama singura (Marisa Tomei, multumitoare) care se lupta sa se imparta intre raspunderi si libertati.
Pentru un cinefil filmul este un rasfat. Se fac cateva referinte uimitoare la titluri din filmografii diferite si jocul de recunoastere este fantastic. Mai ales la adresa Jane Austen. Interpretarile sunt comode, replicile previzibile, dar nu deranjante pentru liniaritatea promisa si ca produs complet te santajeaza cu emotii veritabile: relatii parinti-fii, razvratiri adolescentine, rabufniri pentru redescoperire. O diversiune notabila de la adevaratele probleme ale filmului ramane figura lui High Grant, mai incruntat si mai serios ca niciodata (egalata dar nu vizibila poate doar in”Cloud Atlas„).
Vizionare trailer:
nota - 75%
75%
nota
Nota

Vezi si...
Leave a reply Cancel
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
1 Comment
Orice comparatie cu Cloud Atlas este jignitoare. Valabil pentru orice film.