„Far over the misty mountains cold / To dungeons deep and caverns old/
The pines were roaring on the height / The winds were moaning in the night / The fire was red, it flaming spread / The trees like torches blazed with light…”
- Regizor: Peter Jackson
- Actori: Martin Freeman, Ian McKellen, Richard Armitage, Andy Serkis, Kate Blanchet
- Gen: Aventura, Fantastic
- Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
- Tara: SUA | Noua Zeelanda
- Durata: 169 minute
“De la cele mai mici inceputuri vin cele mai mari legende”. Asta conchide sloganul filmului, o afirmatie care nu-si clinteste crezul, sustinut de aglomeratia de spectatori care a asteptat mai bine de un deceniu sa afle mitul din spatele unei aventuri epice, incepute in 2001. Acelasi Peter Jackson orchestreaza o parte din vechea echipa de la “Lord of the Rings” si adauga companiei sale, personaje noi menite sa completeze fabuloasa istorie care avea un vid pana acum. “The Hobbit” este prima parte a unei trilogii fantastice care isi va adauga in urmatorii doi ani alte doua pagini cinefile, urmand ca finalul sa fie programat pentru 2014 (vor urma “The Desolation of Smaug si “There and Back Again”).
Inapoi la inceputuri sau inainte cu 60 de ani in urma? Lucrurile descrise sunt spuse dupa, pentru a intelege ce a fost inainte. Un prequel indestulator care a acoperit unele goluri care de altfel nu deranjau, dar care se conformau lipsei. Acum supara partial alipirea unor evenimente de alte momente ce uneori par a fi prelungirea similara a primei serii din trilogia anterioara. Constatam putin trista pe parcursul vizionarii ca traiesc senzatii de déjà-vu, dar cu aceeasi amaraciune intelegeam ca nu as regreta pierderea vreunui personaj, la fel cum am suferit cand cineva din “Lord of the Rings” m-a parasit. In ciuda obiectiilor mele, pur subiective, trebuie sa-i amintesc pe Fíli si Kíli care mi-au devenit dragi. Asta poate si pentru ca au fost mai bine personalizati, fata de restul celor implicati.
Un hobbit curios (Bilbo Baggins- Martin Freeman), un vrajitor care are nevoie de ajutor (Gandalf- Ian McKellen), o calatorie a carei protaginsti calca pe urmele trectului pentru a reface un traseu care a decis ulterior batalii legendare. Cu o introducere care ni-l inapoiaza privirii pe Frodo, il vedem pe Bilbo imbatranit (asa cum l-am cunoscut prima oara), scriind in jurnal. Relatarile sale il poarta cu saizeci de ani in urma, intr-un razboi lacom al gnomilor, care cad prada unui dragon, dupa ce cetatea lor, Erebor a fost imbracata in aur. Ramasi fara locuinte, risipiti in lume, dupa veacuri scurse afla ca-si pot recupera regatul si treisprezece gnomi (Balin, Fíli, Kíli, Dori, Nori, Ori, Óin, Glóin, Bifur, Bofur, Bombur, Elrond, Beorn ), in frunte cu urmasul de drept la tron, Thorin Oakenshield (Richard Armitage, buna alegere) purced la pas. Ratacind prin tunelurile unde sunt tinuti captivi , Bilbo se va intalni cu creatura care-i va schimba destinul, Gollum. Secventele dintre cei doi au o durata imbucuratoare, conversatiile lor ascunse in ghicitori sunt foarte bine montate, spectatorul permitandu-i-se sa inteleaga astfel setea de recuperare a lui Smeagol.
Daca ma intrebati pe mine, Bilbo a fost putin nedrept, furtul sau fiind nechibzuit, dar ii scuzam necunoasterea pentru ca pana la urma drumul sau de initiere este abia la inceput. Calatoria eroilor in necunoscut si salbaticie, ii poarta la intalniri cu orci, troli, vrajitori si elfi. Taramul elfilor este incredibil. Rivendell este mistic, este linistitor, este celest si are o fluorescenta incantatoare. Imaginile capturate taie respiratia. Cate Blanchett, in rolul lui Galadriel, este superba, aceasta stralucind prin calmul si candoarea emanate. Foarte frumos am simtit legenda cu lupta tunetelor.
Scorul muzical intensifica senzatia de continuitate, pentru ca acelasi vinovat, Howard Shore, slabeste sau hiperbolizeaza momentele, le amplifica sau le slabeste din intensitate cu ajutorul orchestrei de Filarmonica din Londra. Interventia din inceput cu secventa de cor este splendida. “The Hobbit” continua o istorie si exploreaza taramul inchipuit de Tolkien, pastrand aceeasi frumusete, curiozitate si drama, dar i se adauga o concentrare mai mare asupra efectelor speciale, fara a se neglija fundalul. O obligativitate impune vizionarea filmulului, mai cu seama partinitorilor universului Tolkien.
Rating autor: nota 9
Vizionare trailer:
http://www.youtube.com/watch?v=-yO0SF3Vta8&w=560&h=315
Vezi si...
Leave a reply
17 Comments
Frumos scris. Abia astept sa-l vad si revin cu o parere. Presimt ca foarte multe cronci o sa compare The Hobbit cu LOTR
multumesc, Marian 🙂 oare de ce nu ma certi tu nicioadata ?:p. Sunt sigura ca o sa-ti placa ! Este inevitabila comparatia, din pacate…
De vazut daca avea avea acelasi succes ca lord of the Rings.
sunt sigura ca va avea succes, dar nu stiu daca se va ridica la nivelul primului. calitativ are aceeasi valoare, dar mereu oamenii gasesc lucruri de reprosat.
Recomandarile cinefile ale saptamanii | blogger CU GREUTATE pe un blog CU DE TOATE
The Hobbit: An Unexpected Journey (2012) > Blog de Cinema
The Hobbit | FilmSinopsis
Prin blogosfera cinefila (10 – 16 decembrie 2012) | Recenzii filme si carti
Excelent scris, ca de obicei. Mi-a plăcut teribil de mult cartea încă din adolescenţă când am citit-o. Sunt curioasă cum a fost ecranizată. Mă gândesc că trebuie să se ridice la nivelul Stăpânului Inelelor. Sărbători Fericite! Toate cele bune în noul an. Aştept mereu cu nerăbdare să te citesc, chiar dacă nu comentez de fiecare dată.
Multumesc draga Roxana 🙂 Nu reusesc sa-ti las comentariu la articolul de pe blogul tau, asa ca iti fac aici o urare de bine! Iti doresc sa ai parte de un 2013 frumos, fantastic, implinit sufleteste, un an asa cum il astepti tu. Vreau sa-mi exprim recunostinta pentru toata increderea acordata si pentru suportul permanent, pentru rabdarea si fidelitatea cu care m-ai urmarit:) Sper sa nu te dezamagesc ;;) Iti multumesc:) Si eu citesc multe articole pe fuga la munca si nu am timp sa revin cu comentarii, asa ca inteleg. O sa-ti placa filmul asta. Deja am inceput sa invat optiunile tale in materie de filme:p Sunt tare multumita ca ai vazut „Cloud Atlas” si ca nu te-a dezamagit.
Mi-a plăcut! Nu am prea multe de comentat… doar că e un pic plictisitor. Artwork excelent, actori excelenţi, povestea cam „întinsă”… adică, un roman = trei filme, faţă de Lord of the Rings: trei romane = trei filme. Mi se pare un pic exagerat, din acest punct de vedere. Dar cam atât mi se pare rău la film… Şi muzica este minunată şi a fost o alegere foarte bună pentru genul acesta de peliculă! De asemenea, personajele recurente jucate de aceiaşi actori precum în seria LOTR face din film un prequel realizat cu multă atenţie la detalii! Ca de obicei, ai reuşit să surprinzi esenţa filmului prin stilul foarte expresiv de redactare! Felicitări pentru un review excelent!
Eram sigura!Nu stiu daca problema este ca plictiseste, ci mai degraba durata filmului si unele goluri in film care nu-si gasesc locul. Oricum, este un film de urmarit. Printre cele bune din 2012. Te lasa sa doresti sa vezi si urmatoarele parti. Multumesc pentru felicitari 🙂
interesanta postarea ta chiar o asteptam, abia astept sa vad si eu filmul, am auzit pareri cum ca ar fi mult mai bun ca prima parte nu am decat sa astept pana il voi vedea la cinema. Abia astept sa il revad pe Legolas asta e sigur.
Multumesc frumos! Te astept cu impresii dupa ce vezi filmul! Cred ca sunt undeva la egalitate. Mie cel putin, mi s-au parut cam la acelasi nivel 🙂 Atat la interpretare, cat si la scenariu. Poate ca la coloana sonora au intervenit ceva modificari. Dar in dezavantajul celei de-a doua parti…
Hobbitul: Batalia celor cinci ostiri [CLIPURI EXCLUSIVE] | CineAmator
Th Hobbit: The Battle of Five Armies/ Hobbitul: Batalia celor cinci ostiri (2014) | CineAmator
Cinefil - The Last Witch Hunter - Andrei Ciobanu