CineAmator

” I was always searching. Looking for the perfect place to hang my wire.People always ask me „why do you risk death”? For me, this is life.”

• Regizor: Robert Zemeckis
• Actori: Joseph Gordon-Levitt, Ben Kingsley, Charlotte Le Bon, James Badge Dale, Ben Schwartz, Steve Valentine
• Gen: Drama, Biografic
• Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
• Tara: SUA
• Durata: 123 minute

Regizorul Robert Zemeckis are un stil vizual foarte personal, intim si dramatic in a expune povestile carora li se supune cu dedicare. Am vazut toata filmografia domnului, intelegand ca nu face o abordare obsinuita si la fel pentru toate productiile sale. Genurile tratate au pendulat intre comedie-fantasy („A Christmas Carol”, „Thir13en Ghosts, trilogia care inca rezista „Back to the Future”), drame („Castaway”, „Forrest Gump”, „Flight”)  sau thrillere („Contact”, „What Lies Beneath”). Cu „The Walk” nu pare sa-si aleaga concret nici publicul tinta, nici modul cum isi supune personajele si povestea unei adaptari care sa nu fie nici tragica, nici biografie ireala, sau doar un moment care sfideaza hazul in necaz.

Cu peste 10 documentare dedicate performantei din 1974,  una care l-a facut faimos, pana acum ar trebui ca toata lumea sa fi auzit de Philippe Petit, francezul care inainte de a fi implinit varsta de 25 de ani traversa distanta dintre turnurile gemene World Trade Center. Si a facut-o de opt ori, asa cum bine ni se preciza in „Man on Wire” al lui James Marsh.

Joseph frantuzit, cu ochii migdalati si albastri, cu breton si trupul mai scheletic are sarcina de a fi narator si personaj principal. A invatat sa practice meseria de funambul chiar de la cel caruia ii imprumuta chipul pentru film.Si ii sta bine cu un astfel de rol, solicitarea fiind pe msaura.

Imi place scena de deschidere cand protagonistul face introducerea in poveste, cand insista sa diferentieze notiunea de moarte si viata in ceea ce face. Doar ca ulterior, intreruperile dese si de durata in relatari, disturba si deranjeaza. Cel putin asa au functionat interventiile respective in cazul meu.

Urmarind treptat ce l-a motivat, cum a invatat totul, de ce a ales aceasta indeletnicire si cum a ajuns in New York, parizianul este surprins in evenimentele esentiale care au dus la cursa nebuna de a traversa ilegal cladirile inalte de peste 400 de metri, avand grija sa ne faca cunostinta si cu complicii sai. Dar cel mai mult am apreciat ca nu suntem lipsiti de munca titanica dusa pentru a prinde sarma si riscurile asumate, venite la pachet cu un sentiment de paranoia si energie peste limite si normal. Fain tare acest aspect.

Ce se intampla pana la punctul culminant cand urmarim momentul de balansare pe sarma dintre turnuri conteaza prea putin. Si daca ar conta, nu au fost prezentate cat sa fim curiosi prea mult, cand totul debordeaza intr-o nota usoara, ce-i drept, in amuzament. Insa ce se intampla efectiv cand Phillipe face primul pas pe coarda subtire, singura care il desparte de un vid periculos, este coplesitor si redarea cinematografica de calitate, nu poate fi contestata. Este magie ce a facut acolo Zemeckis. In termeni de spectacol nu se impiedica in detalii si reprezentatia este datata cu migala, incredere si cu efecte vizuale radical de uimitoare.

„The Walk” ramane o ispita demna din punct de vedere filmic. Incadraturile, montajul, sunetul, influentele si mostenierea unui om care a reusit imposibilul, lasandu-se momit de inchipuri si nebunie (cum recunoaste el insusi) sunt  realizate patrunzator. Filmului nu ii sade bine cu notele ridicole strecurate cand era mai serios totul si tonul parea stabil.

Filmul intra in cinematografe din 2 octombrie si este distribuit de InterComFilm.

Vizionare trailer: