CineAmator

The Strain – recomandare serial

• Gen program: serial; horror, thriller, drama
• Regizori: Guillermo del Toro, Chuck Hogan
• Actori: Corey Stoll, David Bradley, Kevin Durand, Richard Sammel, Mia Maestro, Miguel Gomez, Ruta Gedmintas, Jonathan Hyde, Rupert Penry-Jones, Robin Atkin Downes, Natalie Brown
• Producatori executivi: Guillermo del Toro, Carlton Cuse, Regina Corrado, Bradley Thompson, David Weddle, Chuck Hogan
• Premii: 2 premii, 13 nominalizari
• Episoade: 26; 13/ sezon (S03 incepe pe 28 aug 2016)

Guillermo del Toro este unul dintre acei regizori carora le recunosti usor productiile, acesta punandu-si amprenta pe toate filmele in care investeste (ca regizor, producator, scenarist). Foarte atent la detalii, la simboluri si personaje este mereu concentrat sa faca o atmosfera atipica filmelor, domnul adauga in fiecare poveste un personaj cat mai ciudat, infricosator si creepy cu importanta majora in dezvoltarea povestii. Ceea ce face si cu ‘The Strain’, doar ca nu se limiteaza la unul, ci face un trio ca intr-o ierarhie – The Master, aghiotantul care tanjeste la respectul sau si supusul care face orice pentru a intra in gratiile celor doi.

Hunger, a poet once said, is the most important thing we know, the first lesson we learn. But hunger can be easily quieted down, easily satiated. There is another force, a different type of hunger, an unquenchable thirst that cannot be extinguished. It’s very existence is what defines us, what makes us human. That force is love.

‘The Strain’ reprezinta adaptarea primului volum al trilogiei cu acelasi nume, al carui autori sunt Guilermo del Toro si Chuck Hogan. Acestuia ii urmeaza  The Fall (2010) si The Night Eternal (2011).

Cu serialul horror ‘The Strain’ del Toro revine la tema din filmul de debut din ’93 ‘Chronos’, vampirii, fara ca acesta sa fie un succes. Recunosc pe parcurul celor doua sezoane cate putin din filmul ‘Blade II’ (designul creaturilor), dar si din ‘Hellboy’ – raul care face bine.

In primele minute ale serialului avem o usoara senzatie de deja-vu pentru ceea ce vedeam la inceput in ‘Fringe’, atunci cand un avion este oprit brusc la sol, fara niciun semn de viata din interior. Dr. Ephraim „Eph” Goodweather (Corey Stoll, senzational), seful CDC – Centrul de Control al Bolilor ajunge imediat cu echipa sa la locul incidentului si descopera ca pasagerii au murit inexplicabil, insa sunt gasiti patru supravietuitori care, in urma protestelor sale, sunt eliberati sa ajunga acasa. Prins in mijlocul unor conflicte personale, Eph trebuie sa faca situatiei de acasa, de divortul fata de sotie si procesului de custodie, dar si relatiei complicate cu colega sa Nora (Mia Maestro).

In timpul investigatiilor un batran aparent inofensiv, Abraham Setrakian (David Bradley) pare ca stie mai multe decat toti. Este singurul care are informatii despre ce se intampla cu adevarat, insa este luat drept un nebun cu fantezii. Insisa sa incerce sa explice tuturor la ce sa se astepte si sa actioneze pana nu e prea tarziu.

O sa avem scene de flashback, care ofera portite pentru unele explicatii si raspunsuri, insa cele mai revelatoare raman pentru cele dedicate epocii naziste.

Tot in episodul ‘Night Zero’ cunoastem un barbat care cauta nemurirea – Eldritch Palmer (Jonathan Hyde, foarte impunator), un magnat influent si bogat, cu un rol major in izbucnirea unei epidemii care ameninta insasi rasa umana.

Printre cele mai importante personaje o sa ii mai cunoastem pe parcurs pe Vasiliy Fet (so far, preferatul meu; L.E. a fost detronat de Quinlan ) si pe Dutch Velders (Ruta Gedmintas), o hackerita care imediat ce isi da seama ca a facut o greseala, intra in echipa celor care lupta impotriva strigoilor. Pentru ca da, vampirii de aici sunt numiti strigoi, brutali si deloc eleganti (se fac de multe ori referinte la Romania si la legendele mioritice). Ceea ce este destul de cool.

O sa va spun totusi ca serialul nu este perfect, si nici nu ar prea avea cum, facand parte din subgenul splatter. Pica testul la cele mai banale clisee: baiatul rau castiga fata vulnerabila, tintele sunt  mereu nimerite chiar si de cei care nu au folosit vreodata o arma, eroii scapa mereu din cele mai imposibile situatii, desi in jurul lor oamenii sunt atacati si omorati pe loc.

Imi place insa modul cum se contureaza relatia dintre personajele, dar si moderatia cu care ne sunt oferite informatii despre legaturile lor. Aflam pe parcursul episoadelor ca Abraham are o istorie foarte lunga cu Thomas Eichorst, rol interpretat de Richard Sammel care impresioneaza. Este senzational in rolul unui individ fara emotii, care trebuie sa transmita pofta de viata intr-un trup vlaguit de suflet, arogant si sadic. Si mai interesant este sa aflam si ce l-a determinat pe aceasta sa ajunga asa, iar episodul cand se face revelatia este superb. 

Oh, daca aveati impresia ca nu poate fi vreun personaj mai antipatic decat Carl (The Walking Dead), trebuie sa il cunoasteti pe  Zach. In primul sezon cunosteam un pusti cool, speriat si nesigur, pentru ca in urmatorul sezon doi actorul sa fie schimbat, pentru a permite altfel libertatile din scenariu care devine mai violent. Insa transformarea este urata – plictis, acting slab, mofturi. Plus ca replicile lui nu sunt cele mai pretentioase.

Si daca mai este ceva ce nu mi-a placut pana acum este lipsa simtului realitatii. Molima ajunge rapid in casele oamenilor, vedem atacuri prin scari de blocuri, pe strada, oriunde. Si totusi, orasul pare ca doarme. Nimic nu pare schimbat, panica ajunge foarte tarziu la locuitori si cand se ofera ajutorul pare mai degraba o negociere de care se pot lipsi. Dar, vedem pana la final ce inseamna haosul si un altfel de scenariu despre o apocalipsa cu zombie.

Long ago, I pledged my life to opposing these monsters. Since then, I have lost everything dear to me, driven to the edge of madness in my quest for knowledge and vengeance. We have become overconfident as a species. Will we perish under our own greed and selfishness? Or will we overcome and survive? 

Ca sa compensez, numesc cateva reusite de superlativ – machiajul, efectele speciale, muzica, violenta grafica. Iar  scenele horror sunt plasate strategic in toata povestea cat pentru a nu deveni o face o drama manipulativa. Socheaza prin vizual, inainte de a o face prin twist-uri sau prin momentele de tensiune. Oh, si daca in ‘The Originals’ avem familia Mikaelson ca etimologia supranaturalului, o sa vedem si in ‘The Strain’ o licitatie cu trecutul, sub alta forma – The Ancients.

‘The Strain’ este ce iti trebuie daca esti fan al gore B movie, daca esti fan al stitlului lui Gulermo del Toro, daca vrei o alternativa la serialele cu vampiri care urmeaza aceeasi reteta retinuta.

Grotesc si grozav, temator si teribil de sfidator in ceea ce priveste ideea iubirii (vezi citat sus). Isi stie limitele de fantastic (uneori) si are o estetica uimitoare la imagini, care de multe ori sugereaza coloratura unor benzi desenate.

Vizionare trailer:

Intro serial: