Festivaluri de film

Les Films de Cannes a Bucarest 2014 -„Foxcatcher”

„Coach is the father. Coach is a mentor. Coach has great power on athlete’s life..”

  • Regizor: Bennett Miller
  • Actori: Steve Carell, Channing Tatum, Mark Ruffalo, Sienna Miller, Vanessa Redgrave
  • Gen: Drama, Biografic,  Sport
  • Premii: 2 premii, 1 nominalizare
  • Tara: SUA
  • Durata: 134 minute

Regizorul Bennett Miller este un specialist al preocuparilor patriotice, in ambele proiecte anterioare, Capote” si “Moneyball, fura si santaja teme ale tarii, provocand audienta. Antrenandu-se in drama sportiva despre baseball, Miller arunca din nou priviri iscoditoare in cateva randuri din istorie pentru a-si emancipa stilul definit prin seriozitate. O seriozitate poate prea „serioasa”, dar care vine la pachet cu interpretari magistrale, puse pe seama sfaturilor oferite de domn.

Steve Carell, Channing Tatum si Mark Ruffalo comploteaza magulitor. Steve Carell este pur si simplu uimitor, de nerecunoscut. Danseaza cu un personaj ingropat in frustrari, nesigurante, intr-un barbat prea elegant pentru a-si vedea grosolania care-i guverneaza viata.  Vorbim despre un comedian care face dintr-un personaj dramatic o arta. Actorul a declarat ca a studiat inregistrarile lui John du Pont cu orele, pentru a-i intelege si asimilia gesturile, atitudineA, dictia. Si asta se vede. Interpretarile ar trebui sa asigure cel putin unuia o nominalizare la Oscar. Altfel am vorbi despre nedreptate.

„Foxcatcher” este povestea adevarata a relatiei bolnavicioase si schilodite, dintre un sportiv olimpic la wrestling si un multimilionar care-si proiecteaza in luptator psihozele si visurile amanate si ignorate din pricina mamei. Cateva lectii se desprind, dar cea mai importanta ar fi ca banii nu sunt moneda de schimb pentru orice. Se foloseste media in interes propriu. Se cumpara deliberat atentie si se pluseaza pe narcisism scuzabil, pus pe seama unor psihoze mostenite in lupta de a-si impresiona mama (Vanessa Redgrave, aparitie fugara si stearsa).

Relatia frate-frate este controlata. Avem un personaj care isi gasseste in celalalt jucaria dorita de mult timp, doar pentru a implini ceea ce crede a-i fi vis. Un umor incomod, rareori ivit, modereaza drama. Cu momente etichetate exact cum trebuie, „Foxcatcher” iti atrage in primul rand atentia prin interpretari. Subiectul obsesiei (de reusita, de arme, de esec, de implinire) testeaza o schimbare spre final cand drama cu accente de crima, incurca itele. Si cand spun incurca, ma refer la lipsa prezentarii motivatiilor, sau la stergerea unui backgound in a intelege atitudinea si schiopatatul (psihic si fizic) al personajului lui Tatum.

Static uneori, proverbial alteori (discursuri despre patrie, despre familie, despre bani), filmul „Foxtacher” nu face abuz de dialoguri, dar este satios isi meticulos in privinta conturarii relatiilor dintre personaje. O pelicula a contrastelor. Un om avut cauta sa cumpere prietenia si atentia. Un tanar puternic medaliat cu aur la un sport de lupte, se simte nesigur in microsistemul caruia ii apartine. Totul este prezentat cu retineri in privinta depresiei, dar cu bogatie in ceea ce priveste puterea coruptiei, a influentei, in formele de depravare, instrainare si privilegii. Pe scurt, un film exceptional.

Vizionare trailer:

Loading...

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.