Aventura, CineCronici, SF

Jupiter Ascending/ Ascensiunea lui Jupiter (2014)

poster jupiter ascensiune“Your Earth is a very small part of a very large industry.”

  • Regizor: Andy Wachowski, Lana Wachowski
  • Actori: Channing Tatum, Mila Kunis, Eddie Redmayne, Sean Bean, Douglas Booth, Tuppence Middleton, David Ajala, Gugu Mbatha-Raw, James D’Arcy
  • Gen: S.F., Aventura
  • Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
  • Tara: SUA
  • Durata: 127 minute

Fratii Wachowski au devent cunoscuti odata cu debutul filmului experimental „Matrix”, atunci cand favorizau efectele speciale si realitatea virtuala, prin procedeul original care avea sa inspire ulterior alte productii cu o copie tip slow motion- „bullet time”. Stilul inspirat de cele mai multe ori din benzile desenate a facilitat consolidarea unei metodologii nu tocmai originale, cat atractive. Cu „Jupiter Ascending”  testeaza indulgenta spectatorilor pe care ii orbesc cu artificii 3D si sacrifica povestea (cu un potential major irosit). Si se aduna elementele necesare incadrarii filmului in subgenul epopee spatiala (amestec de civilizatii, extraterestrii, eroi hiperbolizati, aventura, regina si conducatoare cosmica, romantism interrasial, gadgeturi folosite in lupte).

Perceptia rudimentara de a intelege evolutia evenimentelor si dezvoltarea protagonistilor duce la o ruptura majora in subiect. Insa, la fel de repede, prin limbajul care aminteste de vechile productii ce aveau sa devina in mod bizar un film al unei culturi pop, „Jupiter Ascending” nu se ia prea mult in serios si asta poate fi si solutia de compromis. Insa ceea ce salveaza prematur pelicula este conflictul care se sprijina pe fuga dupa nemurire, mereu actuala in distopii/utopii. Imi place foarte mult constructia dinastiilor si conceptul de reincarnare (derivare „Cloud Atlas„). Milei Kunis ii sta foarte bine in rolul de pamanteana vulnerabila si mai apoi de lider care lupta pentru ceea ce crede. Si aici este ajutata (doar) de Chaning Tatum si Eddie Redmayne, ambii influenti in dialogurile cu ea. Apropo, pe Redmayne il prinde binisor rolul de psihopat insetat de putere. Nicely done.

Cu putine productii care-si plaseaza protagonistii in galaxie, „Jupiter Ascending” acopera sau macar incearca sa calce pe urmele purtatoarelor (cu mandrie) genului SF ca „Star Wars”, „Interstellar„, „Guardians of the Galaxy„, „Starship Troopers”. Reuseste sa te constranga cu admiratie la capitolul scenografie, montaj, plot (ofertanta ideea de mostenire galactica) si orchestrari de lupta. Dar pe cat de repede te castiga, riscand pana si degradarea potentialului major al unui subiect permisiv, la fel de repede te superi pentru nepasarea in dezvoltarea unor personaje importante in contextul povestii. Poveste care de altfel scartaie din cauza unor rupturi de logica ce uneori arunca productia intr-o forma nedorita de ceea ce poate fi usor confundata cu o parodie. Dar, cum remarcam si mai sus, pare a fi un risc asumat constient.

„Jupiter Ascending” pierde pe parcurs increderea pe care i-o acorzi initial. Si daca te pierde este tocmai pentru ca regizorii se lasa prada unor conventii pe care pana acum le evitau. Expunerea universului ramane insa un castig major. Se remarca viziunea fantastica a unui cosmos neingradit, coplesitor, populat de o varietate de specii care defileaza prin asezari futuriste ce amintesc de coloritul din „Blade Runner”. Chappeau! Nu aduc obiectii nici la adresa figurilor de lupta, de fiecare data perfect dirijate prin haos. Preferata mea ramane prima infruntare dintr-o asezare urbana terestra. Calatoriile prin orbite, navele spatiale, gadgeturile, tehnologiile, premisele sci-fi te cuceresc. Insa la final usoara dezamagire pentru un sentiment injust (si fortat) de deja-vu pentru „The Fifth Element” se instaleaza. Si cu toate acestea este clar ca nu poti nega ca filmul este un rasfat din punct de vedere vizual. Si asta a si vrut sa fie. Forma atractiva care isi pierde fondul pe parcurs. Si totusi, l-as revedea.

Un interviu in exclusivitate cu Lana Wachowski, Milla Kunis și Channing Tatum gasiti in numarul de februarie al revistei noastre @FiLM aici

Filmul intra din februarie in cinematografe si este distribuit de Freeman Entertainemnt.

Vizionare trailer:

Galerie imagini:

“Your Earth is a very small part of a very large industry.” Regizor: Andy Wachowski, Lana Wachowski Actori: Channing Tatum, Mila Kunis, Eddie Redmayne, Sean Bean, Douglas Booth, Tuppence Middleton, David Ajala, Gugu Mbatha-Raw, James D'Arcy Gen: S.F., Aventura Premii: niciun premiu, nicio nominalizare Tara: SUA Durata: 127 minute Fratii Wachowski au devent cunoscuti odata cu debutul filmului experimental "Matrix", atunci cand favorizau efectele speciale si realitatea virtuala, prin procedeul original care avea sa inspire ulterior alte productii cu o copie tip slow motion- "bullet time". Stilul inspirat de cele mai multe ori din benzile desenate a facilitat consolidarea unei metodologii nu tocmai originale, cat atractive. Cu "Jupiter Ascending"  testeaza indulgenta spectatorilor pe care ii orbesc cu artificii 3D si sacrifica povestea (cu un potential major irosit). Si se aduna elementele necesare incadrarii filmului in subgenul epopee spatiala (amestec de civilizatii, extraterestrii, eroi hiperbolizati, aventura, regina si conducatoare cosmica, romantism interrasial, gadgeturi folosite in lupte). Perceptia rudimentara de a intelege evolutia evenimentelor si dezvoltarea protagonistilor duce la o ruptura majora in subiect. Insa, la fel de repede, prin limbajul care aminteste de vechile productii ce aveau sa devina in mod bizar un film al unei culturi pop, "Jupiter Ascending" nu se ia prea mult in serios si asta poate fi si solutia de compromis. Insa ceea ce salveaza prematur pelicula este conflictul care se sprijina pe fuga dupa nemurire, mereu actuala in distopii/utopii. Imi place foarte mult constructia dinastiilor si conceptul de reincarnare (derivare "Cloud Atlas"). Milei Kunis ii sta foarte bine in rolul de pamanteana vulnerabila si mai apoi de lider care lupta pentru ceea ce crede. Si aici este ajutata (doar) de Chaning Tatum si Eddie Redmayne, ambii influenti in dialogurile cu ea. Apropo, pe Redmayne il prinde binisor rolul de psihopat insetat de putere. Nicely done. Cu putine productii care-si plaseaza protagonistii in galaxie, "Jupiter Ascending" acopera sau macar incearca sa calce pe urmele purtatoarelor (cu mandrie) genului SF ca "Star Wars", "Interstellar", "Guardians of the Galaxy", "Starship Troopers". Reuseste sa te constranga cu admiratie la capitolul scenografie, montaj, plot (ofertanta ideea de mostenire galactica) si orchestrari de lupta. Dar pe cat de repede te castiga, riscand pana si degradarea potentialului major al unui subiect permisiv, la fel de repede te superi pentru nepasarea in dezvoltarea unor personaje importante in contextul povestii. Poveste care de altfel scartaie din cauza unor rupturi de logica ce uneori arunca productia intr-o forma nedorita de ceea ce poate fi usor confundata cu o parodie. Dar, cum remarcam si mai sus, pare a fi un risc asumat constient. "Jupiter Ascending" pierde pe parcurs increderea pe care i-o acorzi initial. Si daca te pierde este tocmai pentru ca regizorii se lasa prada unor conventii pe care pana acum le evitau. Expunerea universului ramane insa un castig major. Se remarca viziunea fantastica a unui cosmos neingradit, coplesitor, populat de o varietate de specii care defileaza prin asezari futuriste ce amintesc de coloritul din "Blade Runner". Chappeau! Nu aduc obiectii nici la adresa figurilor de lupta, de fiecare data perfect dirijate prin haos. Preferata mea ramane prima infruntare dintr-o asezare urbana terestra. Calatoriile prin…
ota - 65%

65%

Nota

Nota utilizatorilor: 3.49 ( 4 utilizatori)
65
Loading...

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.