CineAmator

Filmul Maria Magdalena: „The world will only change, as we change”

• Regizor: Garth Davis
• Actori: Rooney Mara, Joaquin Phoenix, Chiwetel Ejiofor, Tahar Rahim, Ariane Labed, Denis Ménochet
• Gen: Drama
• Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
• Tara: SUA
• Durata: 120 minute

Filmul Mary Magdalene al lui Garth Davis este unul destul de intim si nu reda povestea celei care a devenit martora destinului lui Iisus, ci povestea Lui din perspectiva ei. Un Iisus care primeste, poate, cea mai febrila interpretare, de la cea a lui Caviezel incoace – aici Joaquin Phoenix pare posedat de personaj si coplesit de poveri.

Se primeste o abordare moderna care reda o miscare sociala a unei figuri feminine inca invaluita in mister, productia distribuita de vineri de Ro Image urmareste calatoria spirituala a celei care da numele filmului – Maria Magdalena. Static, cu mesaj, imperfect dar merituos in incercarea de a arata alta versiune. Este de dezbatut pe seama lui.

Primul proiect de lungmetraj al australianului Garth Davis a fost sfasietorul Lion, o drama inspirata din fapte reale, unde se reda drama regasirii unui tanar cu familia pierduta in urma cu zeci de ani. Provocarea de aici cu Mary Magdalene este una mai riscanta, pentru ca intotdeauna filmele religoase, indiferent de cum abordeaza tema in discutie, vor isca discutii. Cumva nici Mary Magdalene nu este privat de aceasta povara, doar ca aici mai degraba se fac invitatii la cercetari si mai putin la judecati.

Filmul Maria Magdalena 2018: povestea si impresii

Cu cateva zile inainte de a fi rastignit, Iisus Hristos cutreiera tinutul sfant si are deja un nume in randul credinciosilor care pun, intr-un fel sau altul, la indoiala crezurile in el si in religia pe care o reclama. Maria Magdalena (Rooney Mara) este o femeie prinsa in restrictiile vremurilor, o tanara care trebuie sa accepte o casatorie conforma judecatilor vremurilor. Refuzul ei este inainte de toate, pus la indoiala de ea, pentru ca nu gaseste nicio explicatie ferma la razvratirea sa. Singura alinare o gaseste in vorbele de duh rostite de un barbat care pare a fi trimis sa ii aline ranile sufleteului. Convinsa ca trebuie sa il urmeze, isi lasa familia in urma si pleaca alaturi de El si de cei 12 care il insoteau si care vor deveni cunoscuti ca Apostoli.

Mi-a placut foarte mult modul in care regizorul a preferat sa ne-o arate pe ea – fragila dar demna, naiva dar constienta, pusa in fata descoperirii unui nou mod de viata mai putin rigid

Filmul din 2018 dedicat figurii biblice prezinta intr-o versiune deloc stereotipica  personajul, transformat parca in o figura ce imita miscarea feminista. Rooney Mara este foarte buna pe rol, extrem de convingatoare si de multe ori reuseste sa comunice cu audienta, mai ales in scenele unde nu exista dialog.

Mary Magdalene ramane un film poetic, nu chiar pentru audienta obisnuita cu portretele facute cu restrictii. Si asta nu este neaparat gresit.

Muzica orchestrata de Hildur Guðnadóttir si Jóhann Jóhannsson (ultima contributie recenta, dupa ce a murit putin mai tarziu), impreuna cu monologul de la inceput si de la final, au dat o dimensiune noua povestii mesianice deja cunoscuta si tratata in alte zeci de filme. Filmul Mara Magdalena este unul de atmosfera.

Poate am fost martora primului film in care Mesia este portretizat ca vindecator, aratandu-se la propriu cum ar fi aratat acest proces. Si asta te face sa intelegi altfel fidelitatea apostolilor care il urmeaza pe Iisus prin pustiu. Din pacate personaje secundare care se remarca sunt putine – Iuda (Tahar Rahim) si Petru (Chiwetel Ejiofor).

O alta parere aici