Seriale

Ai încredere în mine: o miniserie care te face să crezi imposibilul

Din 3 ianuarie, în fiecare seară de luni și joi, se vor difuza câte două episoade ale serialului Canal+ Original “Ai încredere în mine” (Trust Me) la Focus Sat TV, de la ora 21:30

„Can you keep a secret? I mean, really…”

  • Gen program: serial – dramă, thriller
  • Producători: Emily Feller, Dan Sefton, Nicola Shindler
  • Regia: John Alexander (E01&E02), Amy Neil (E03&E04)
  • Actori: Jodie Whittaker, Emun Elliott, Sharon Smalln, Blake Harrison, Nathan Welsh, Cara Kelly, Lois Chimimba, Andrea Lowe, Michael Abubakar
  • Premii: niciun premiu, o nominalizare (la data publicării)
  • Episoade: 4 – primul sezon*, 4 – al doilea sezon
  • Disponibilitate: la Focus Sat TV  – din 3 ianuarie incepe primul sezon, iar din 10 ianuarie al doilea sezon

“Ai încredere în mine” este o dramă medicală tip antologie (personaje și povești diferite, fără conexiuni între sezoane), cu câte patru episoade pe serie. Un autentic drama-thriller, serialul britanic dovedește că producțiile cu și despre doctori pot avea și o anume latură întunecată – ceea ce s-a mai dovedit anterior și cu “Nurse Jackie”, care mai strecura prin scene și ceva umor negru sau cu “The Knick”.

Serialul “Trust Me” (T.O.) este scris și regizat de Dan Sefton – doctor în realitate, care mai are în portofoliul său titluri precum The Good Karma Hospital, Delicious, Mr. Selfridge, The Five (am scris despre aici), Gates sau Holby City. Iar tocmai acest lucru, respectiv experiența sa în mijlocul unei camere de gardă, conferă multor scene care ne trimit în unitatea medicală de primiri urgențe, o redare fidelă, cât mai realistă a tot ce se întâmplă mai intens și puternic acolo, lucruri uneori greu de privit pentru cineva neobișnuit cu gravitatea unor cazuri. Iar aici nu prea ești menajat cu nimic; dar nici în ceea ce privește multele posibile nereguli ascunse de un paravan al normalității.

În primul sezon facem cunoștință cu Cath Hardacre, o asistentă medicală care nu se teme nici de muncă, deși banii nu îi ajung, nici să spună adevărul când știe că face un lucru bun. Este idealistă și cu o bună busolă a moralității, despre care își dă seama în curând că nu este tocmai un lucru care să o salveze, atunci când raportează superiorilor săi nereguli observate în departamentul spitalului, respectiv incompetențe care pun viețile pacienților în pericol. Sperând la schimbări sau sancțiuni în rândul celor responsabili, este surprinsă și șocată când cei din management decid că ea este cea care trebuie să fie suspendată și își pierde astfel locul de muncă – este foarte bună scena care surprinde furia și deznădejdea acesteia.

Hotărâtă să nu se lase învinsă, ia o decizie care se va dovedi ușor neinspirată, aceea de a fura identitatea celei mai bune prietene și de a se muta într-un alt oraș, unde să se angajeze ca medic, deși evident că nu are calificarea sau pregătirea necesare.

Lucrurile se întâmplă destul de ușor, ea se infiltrează în secția unui spital aflat în pragul închiderii, așa că nimeni nu pune prea multe întrebări. Cu toate acestea ea însăși ar fi trebuit să traseze mai multe posibile scenarii înainte.

Povestea, ușor neverosimiă, funcționează mai ales datorită interpretării solide livrată de Jodie Whittaker, care te face să crezi imposibilul. Actrița a primit acest rol după cel din “Broadchurch”, ca mai apoi să bifeze rolul principal din  “Doctor Who”. Este vorba despre o interpretare matură și cu multe sensibilități, care te prinde fără prea multe trucuri. Trecerea de la un personaj milos, clar atașat de pacienții săi la unul egoist și lacom este oarecum bruscă, dar justificată prin postura de mamă. Protagonista Cath are în grija sa o fiică, pe care o crește singură și ar face orice pentru a-i asigura cele necesare. Chiar dacă acest lucru înseamnă să fure, să înșele, să mintă. Și totuși, pe cât de greșite știi că sunt deciziile ei, pe atât de mult ajungi să empatizezi cu aceasta.

Jocul de cameră este unul inteligent, pentru că sunt multe cadre când se fac close ups, tocmai pentru a comunica direct cu audiența: așa cum s-a reușit înfiorător de bine cu Elisabeth Moss în necruțătorul “Povestea Slujitoarei” (The Handmaid’s Tale). Uneori, chiar și când nu are replici, Jodie reușește să transmită frica, ba chiar o puternică tărie de caracter, ceea ce nu te poate lăsa indiferent. Emun Elliott, interpretul doctorului Andy Bremmer, devine în scurt timp interesat de ea și, important pentru noi, este un personaj cât se poate de ofertant, mai ales când apare alături de ea și te cucerește cu accentul său scoțian.

Cert este că pe măsură ce acțiunea avansează, protagonistei începe să îi placă noua postură în care se află și uită, sau ar vrea sa uite, cine a fost cu adevărat, mai ales când începe să obțină ce și-a dorit dintotdeauna, de la bani, la respect, și la un bărbat care să o merite. Iar aici devin lucrurile cu adevărat interesante, mai ales cum tratează serialul problema aceasta a identității fals asumate și devine, discret, un thriller psihologic cu multe valențe (vezi panica sau momentele de PTSD). În definitiv, tot ce a construit ea este fragil, mereu amenințat să fie dezvăluit, iar dubla viață pe care o joacă nu poate fi ascunsă pentru totdeauna, mai cu seamă când încep să apară situații pe care nu știe cum să le gestioneze.

Lucrurile avansează într-un ritm alert, așa că nu este cazul să te gândești că ai prea mult de așteptat pentru dezvăluiri sau răsturnări de situație. Dar ce face atrăgătoare intriga și, ulterior, derularea sa este antiteza sau ironia, dacă vrei, dintre a respecta regulile și a le încălca. Nu prea ai când să te relaxezi, căci există tensiune din plin și schimbări de direcții, care vin constant. Atmosfera este mereu alta nu doar pentru personaje, ci și pentru tine, ca spectator care, după ce te-ai obișnuit cu un anume mediu, trebuie să te acomodezi cu unul nou.

“Ai încredere în mine” (Trust Me) este o miniserie completă grație modului în care a ales să își dezvolte personajele. Punând accentul pe defectele lor, cumva este ușor să le înțelegi. Așa cum remarcasem deja, este un excelent thriller psihologic, mai ales pentru modul în care se folosește de acel sentiment de anticipare când știi că nu poți controla nimic din ce se întâmplă și te aștepți ca la un moment dat să se ivească ceva rău. Sunt multe momente de teamă, compensate cu altele de relaxare, dar cert este că se derulează multe în cele patru episoade din abundență presărate cu elemente noir: eroi cinici, conspirații, dialoguri tăioase, intrigi complexe.

Serialul nu prea te menajează și nici nu și-a propus să facă asta, așa că așteaptă-te și la momente dure, de încordare, dar și la unele exagerate, dar asumate într-un scenariu eficient cu accente de melodramă. Altfel, producția s-ar rezuma amuzant și corect la a face dreptate expresiei “fake it till you make it”, chiar din punctul de vedere al impostorului.

*Cronica este realizată pentru primul sezon.

Focus Sat TV prezintă în exclusivitate seriale multipremiate și producții Canal+ Original, aducând în atenția publicului din România extraordinara cinematografie europeană.

Focus Sat TV este disponibil gratuit pentru toți clienții Focus Sat, fiind inclus în toate pachetele TV satelit Acces precum și în aplicația Focus Sat cu pachetele TV online Play TV. Dacă nu ești client te invităm să testezi aplicația Focus Sat timp de  7 zile gratuit. Poți petrece vacanța de iarnă urmărind de oriunde vrei, pe orice dispozitiv smart sezoane complete ale serialelor „Ai încredere în mine”, „Pro și contraParis Police 1900”, „Baron Noir”, „Pedagogul”, „ZeroZeroZero”, „Moscow Noir”, „Nox” sau „Secretul celor cinci” care sunt disponibile în biblioteca VOD.

Vizionare trailer:

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.