CineAmator

„Do you know what it feels like to be strangled to death?”

• Regizor: Mike Flanagan
• Actori: Elizabeth Reaser, Lulu Wilson, Annalise Basso, Henry Thomas
• Gen: Horror
• Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
• Tara: SUA
• Durata: 94 minute

Regizorul Mike Flanagan nu este strain de filmele horror, de altfel chiar a facut o pasiune din a coordona astfel de scenarii, multe dintre ele foarte bune si primite cu entuziasm de critica si de public deopotriva – Ghosts of Hamilton Street, Oculus (cred ca cel mai bun), Absentia, Hush, Before I Wake. Cu „Ouija: Origin of Evil”, film care este prequel pentru „Ouija” din 2014, domnul imbina supranaturalul cu misterul si are grija sa nu fie precaut cand vine vorba despre scenele de groaza, desi nu se foloseste de artificii prea scumpe. De altfel, in multe momente se vede ca bugetul a fost limitat. Dar asta nu l-a impiedicat sa faca din nimic ceva bizar si care functioneaza bine pe linia de horror, cu un deja-vu la un moment dat care aminteste de seria AHS (vezi costumul de latex).

In anii ’60, in Los Angeles, o mama singura face eforturi sa isi creasca cele doua fete. Cu scamatorii rusinoase insceneaza sedinte de spiritism pentru a escroca oamenii cu credinta care spera ca pot sa discute din nou cu cei dragi care au murit. In scenetele puse la cale este ajutata de copilele ei, iar cea mare incepe sa puna la indoiala moralitatea actelor. Fiica cea mica, afectata de moartea prematura a tatalui, decide sa se foloseasca de o tableta Ouija pentru a intra in legatura cu el…

Interesant la productia de fata nu este atmosfera care aminteste de ceea ce a creat James Wan cu „Annabelle” sau cu „The Conjuring” cu decorurile vintage faine de acolo. Mai degraba am apreciat modul cum, desi unele personaje devin constiente de prezenta diabolica din casa aleg sa lase lucrurile asa cum sunt, optand pentru beneficiile care vin odata cu asta. Se imbina stereotipurile filmelor cu case bantuite, cu ale celor cu exorcizari – o combinatie cu clisee asumate si orchestrare cu interes pentru a castiga audienta. Superior din mai multe puncte de vedere primului, „Ouija: Origin of Evil„, filmul are si o distributie mai competenta. Annalise Basso si Elizabeth Reaser fac o treaba decenta, desi scenariul este subtire si usor de uitat, dar de apreciat pentru eforturile cu care fidelieaza genul. Insa copila Lulu Wilson se remarca cel mai bine ca interpretare, mai ales cand mina ei ramane serioasa cand vorbele ingrozesc.

Ideal pentru maratoanele cu filme horror, nu musai de adaugat sau de comparat cu „The Exorcist”, dar surprinde ambianta aia misto de acolo, cu mizele puternice. Plus ca in scena intervine si un preot, purtator al propriilor pacate, ceea ce il face chiar mai vulnerabil decat familia pe care se ofera sa o protejeze.

Conventionala si deloc inovatoare, dar cu o ambianta faina creata din mici detalii si competenta, productia este una dintre continuarile alea rare care reusesc sa depaseasca originalul, investitia cea mai mare facandu-se in poveste, fara sa se neglijeze insa personajele. Desi nu sunt cele mai simpatizate, reusesti sa le intelegi alegerile. Cum am citit undeva – „a stylish funhouse”, un film satisfacator in raport cu ce promite, fara pretentii majore, dar cu efectul dorit.

Filmul a fost pus la dispozitie pentru vizionare de RO Image, distribuitorul oficial al filmului, in seara de Halloween.

„Ouija: Origins of Evil” ruleaza in cinematografe din 28 octombrie.

Vizionare trailer: