CineCronici, Drama, Romantic

Phantom Thread (2017) [REVIEW]

 „Don’t pick a fight with me, you certainly won’t come out alive. I’ll go right through you and it’ll be you who ends up on the floor. Understood?”

  • Regizor: Paul Thomas Anderson
  • Actori: Vicky Krieps, Daniel Day-Lewis, Lesley Manville, Camilla Rutherford
  • Gen: Drama, Romantic
  • Premii: 32 premii, 91 nominalizari (la data publicarii)
  • Tara: SUA
  • Durata: 130 minute

Spuneam despre Phantom Thread, imediat dupa vizionare, ca este ca o poezie, una scrisa prin imagini despre nesigurante, obsesii, rutina, relatii toxice si dependenta confortului. Pana la urma despre asta este aceasta epopee, despre un barbat care nu iese din zona de confort si care cumva isi gaseste nasul in alinarea cu o individa la fel de periculoasa in obsesiile ei.

O drama romatica de epoca regizata de Paul Thomas Anderson (Boogie Nights, Magnolia, Punch-Drunk Love, There Will be Blood, The Master, Inherent Vice), filmul ne introduce in lumea couture, una eleganta a anilor ’50. Apropo, daca va plac astfel de filme, am ales aici 15 productii care relateaza, intr-un fel sau altul, detalii despre industria fashion, in care Phantom Thread ar fi o aditie extraordinara.

Cu multiple recunoasteri la nivel de festivaluri, productia se bucura de o imagine extraordinara si personaje fantastic schitate. Naratiunea este plina de un umor aparte si de tensiune toxica romantica. Dar ce surprinde si atrage cel mai mult este performanta lui Daniel-Day Lewis.

Aproape o reinterpretare a Rebecca, filmul Phantom Thread este unul testament pentru o ultima aparitie inainte de retragerea din lumea de cinema a actorului (aici, intr-un duel caruia Vicky Krieps nu-i cedeaza).

In Londra anilor ’50 un creator de renume, Reynolds Woodcock, imbraca inalta societate. Carisma si geniul sau arogant nu prea au corespondenti si putin oameni indraznesc sa il contrazica. Un om care controleaza totul, o accepta in viata sa doar pe sora lui pentru ca se ocupa sa se debaraseze de femeile din viata lui, cand il plictisesc. Asta este Reynold.

Intr-o vizita fugara intr-o asezare retrasa, intalneste o chelnerita de care este atras la prima vedere. O tanara care la inceput pare naiva si care se bucura de lumea de lux, aceasta se dovedeste greu de multumit si mai dornica de perfectiune decat ar fi anticipat amandoi. De aici relatia lor ia o turnura interesanta.

O amanta la fel de consumatoare ca cea vazuta aici – o relatie volatila cu propria meserie – mai vedeam in Lust for Life, unde protagonistul era indragostit de arta insasi.

Mi-a placut pentru ca filmul asta ar putea fi poate cel mai pretentios film al autorului Anderson. Dar este mai degraba rezultatul unei maturizari – nu ca ar fi dus lipsa – care ii prieste in joaca lui de-a orice, cu rabdarea cu care migaleste totul.

Cu un fir narativ precis, urmarim un film care isi merita laudele, mai ales cand aproape ca devine un studiu de personaj. Din pacate nu exista cale de mijloc: iti place sau il urasti.

Ritmul lent, atmosfera sufocanta uneori si figurile oropsite de propriile alegeri, nu ar putea fi elemente de recomandare.

Phantom Thread este intunecat si romantic, doar ca idila de aici nu este ca cele cu care ai putea fi obisnuit, pentru ca relatia asta este una toxica, absurda. Si efectele vizuale, scenografia si costumele sunt la superlativ. Poate doar finalul ala, usor dezamagitor – daca nu este trecut printr-un filtru, s-ar putea sa nu fie pe masura asteptarilor.

Filmul a intrat in cinematografe din 16 februarie si este distribuit de RoImage

Vizionare trailer Phantom Thread:

 

Loading...

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.