Leapsa cinefila, Special

Leapsa cinefila: o doza de nostalgie sau generatia filmelor la televizor

Copilaria…  tare dor mi-este de ea! Mi-e dor de momentele cand nu eram ingrijorata, de clipele cand zburdam fara griji si de orele cand pierdeam orice urma de rationament pentru ca eram preocupata doar sa ma joc cat mai mult. Este adevarat ca povestea mea de dragoste cu filmele a inceput cu mult mai tarziu, dar stiu sigur ca urmaream cu o curiozitate mare, orice film care rula la televizorul ala cu tub mare sau la aparatul video imprumutat de la vecini, in familie. Oricum ar fi, generatia ’89 din care fac parte, este onorata sa spuna ca a fost pionierul multor revolutii tehnologice si ca a experimentat lucruri pe care din pacate, copiii nostri nu le vor incerca. Destul cu nostalgia! Ce sa-mi faci, daca ma las condusa de sentimente? Acum sa trecem la treaba. Cine imi da de lucru? Surpriza sau nu, este vorba tot despre Teo de la CineMagazin. Nu ma iarta nici de data asta (nu ca mi-as dori asta!) si arunca in ograda mea melancolica, o sarcina ce pare usoara, dar mi-a testat cumva memoria mea de copilandra. Am sa incerc astfel sa dezgrop cele mai vechi filme pe care eu mi le amintesc, sa va numesc trairile ce ma incercau atunci si cum le privesc eu acum. Vreau sa fie lucrurile clare: nu am facut un top pentru ca pur si simplu nu am putut aranja filmele asa ca ele sunt insiruite in ordinea in care mi s-au asezat in capsor. Avertizez ca alegerile mele sunt de-a dreptul infantile  si ma mandresc cu asta !

Raspunsuri primite: Radu Stefan, Adriana ZavoiMind Porn, Maria

Raspunsuri asteptate:  Adina, Laura, Corina, Jovi, MarianPiratul cinefil, Rontziki, KlausenJurnal de cinefil, BogdanBogdan – Blogul cu filme, Gabriela, Victor,

  • Gremlins (1984): va mai aduceti aminte de vietatea aia dragalasa, jucausa si scumpa care devenea un mic monstrulet daca era udata? Eu nu l-am uitat pe Gizmo, mai cu seama pentru ca in timp a aparut si o papusa cu ea si tare mult mi-am dorit si eu una. Si nu am primit-o…

  • Jumanji (1995): placerea nevinovata a copilariei mele! Nu l-as putea numi altfel pentru ca sincer va spun ca mi-a placut al naibii de mult. Nu stiam eu pe-atunci cine sunt Robin William, Kirsten Dunst sau altii, dar faptul ca luam parte la o adevarata aventura, pentru mine era un regal cinematografic. Acum sa nu va fie cu suparare, dar inca imi place :). Din aceeasi categorie „Hook”

  • Poltergreist (1982): filmul cult care a inspirat productiile urmatoare in materie de filme horror. Este curios cum peste ani si ani, anumite scene inca par proaspete. A trebuit sa-l revad iar si iar, pentru ca abia in anii cand distingeam mai bine mitologia sa ma declar convinsa ca am inteles ce urmaream.

  • Say Anything (1986): cred ca undeva pe-atunci am inceput sa-l plac pe John Cussack, dar abia ani mai tarziu am realizat ca cel pe care-l iubesc in “Serendipity” este acelasi actor; nu pot decat sa va rog sa priviti “Say Anything” cu aceeasi inocenta cu care priveste un copil dragostea. O sa va placa.

  • A Little Princess (1995): l-am revazut de curand la TV si l-am urmarit cu aceeasi placere. Cred ca frumusetea unui film este tocmai farmecul care nu dispare asa de usor si cumva, ajunge sa supravietuiasca trecerii anilor. Am vazut ambele ecranizari, dar tot mai draga imi este cea din 1995 celei din 1939.

lmprinhd139

  • E.T (1982): un film nemuritor. Un film care primeste la fiecare vizionare, o alta interpretare. Esentialul ramane acelasi: “acasa” este important pentru fiecare dintre noi.

  • IT (1990): oare ce-a fost in mintea parintilor mei atunci cand mi-au permis sa iau parte la macelul organizat de clovnul ala? Stiu ca atunci nu erau distribuite informatiile pentru filme, dar totusi…  Am avut multe cosmaruri din cauza lui. Probabil ca acum as rade de reactiile mele, dar nu as ridiculiza tensiunea din film.

  • Ghost (1990): unul din primele filmele urmarit cand abia invatasem sa citesc. Pentru mine era o realizare importanta ca puteam lua parte la o vizionare de film, in familie, fara sa fie nevoie sa pun intrebari. Am fost de-a dreptul prinsa de film pentru ca stiu ca l-am urmarit si a doua zi, desi nu manuiam foarte bine aparatul ala numit video 🙂

  • The Goonies (1985): daca ati sti cat timp am rezervat pentru a gasi numele filmului, cred ca m-ati fi sfatuit sa renunt. La urma urmei este important rezultatul, asa ca ma incanta faptul ca va pot spune care este unul din filmele care mi-au facut copilaria frumoasa. Probabil ca acum nu l-as mai privi cu aceiasi ochi, dar cert este ca inca m-ar amuza.

  • Terminator (1984): Sarah Connor era pentru mine o individa cum nu mai vazusem. De fapt, totul era nou. Notiunea de viitor, roboti, razboi intre oameni si masinarii, lupta pentru supravietuire. James Cameron a gasit reteta perfecta pentru a prepara un produs care sa supravietuiasca trecerii timpului.

  • Braveheart (1995): inainte sa plang la „Titanic”, am fost impresionata de un Mel Gibson cum nu mi-a mai fost dat sa vad. Este adevarat ca si in “The Last of the Mohicans” facusem cunostinta cu o indarjire la fel de frumoasa, dar parca a nu a egalat-o pe cea din “Inima neinfricata”

  • Sleeping with the Enemy (1991): pe Julia Roberts am cunoscut-o in copilaria mea in doua filme. Celalalt a devenit un “sleeper-hit”. Pentru mine, cel cu care mi-a ramas intiparita in amintiri este rolul din “Sleeping with the Enemy”. Stiu ca nu este o capodopera, dar vazut in acele vremuri, notiunea de thriller inca incerca sa se stabileasca.

  • Back to the Future (1985): Michael J. Fox era invidiat de toti adolescentii, de toti pustanii, de toti copiii si nu era iertat nici de parinti pentru toata adrenalina pe care o experimenta in seria debutata in anii ’80. Pana sa ajunga si pe ecranele televizoarelor noastre, se formase o adevarata nebunie in jurul lui si nu dadea semne de slabiciune.

  • Enemy Mine (1985): din nou un film care mi-a placut foarte mult si care mi-a pus la incercare abilitatile de cinefil; nu mai stiam titlul si uitasem complet ca in rolul principal este Dennis Quaid. Stiam totusi ca este o ecranizare a unui roman al carui titlu imi era cunoscut. Cred ca multumita acestui film sau “Mad Max”, nu stiu exact, am inceput sa fac o adevarata pasiune pentru peliculele SF.

  • Ghostbusters (1984): nu sunteti surprinsi facand comparatii intre filmul asta si altele de gen? Bill Murray a fost de-a dreptul fantastic, dar sa recunoastem: a avut o echipa buna in spate!

  • Wizard of Oz (1939): nu am urmat calea fireasca si mai intai am vazut filmul. Pe urma a urmat cartea si abia apoi intelegerea. Eu am invatat engleza tmultumita postului Cartoon Network. Numai e cea fost candva. Dar o sa-l tin minte pentru faptul ca intr-o zi m-a purtat intr-o calatorie fantastica!

  • Karate Kid (1984): sa nu mintim acum si sa recunoastem ca filmul asta a inspirat si a fost un adevarat fenomen la vremea lui. Maestrul Miyagi te mustra numai din priviri si lectiile sale de intelepciune educau spiritul jovial.

  • The Blue Lagoon (1980): nu prea stiam eu pe-atunci ce-i cu dragostea, ce se intampla cu doi oameni cand sunt singuri, ce inseamna cresterea si de ce izolarea nu inseamna neaparat singuratate. Intr-un tarziu am primit si o continuare si m-am desteptat.

  • Edward Scissorhands (1990): cred ca este primul film la care-mi aduc aminte sa fi plans. Si nu oricum, sughitand! Nu atunci m-am indragostit de Depp, dar stiu sigur ca in clipele alea am devenit „amanta” lui Burton. Cum s-a jucat cu mintea mea de copil nestiutor atunci, cat am visat si cat am suferit… Inca o epopee ce nu se clinteste din lista preferintelor mele.

Loading...

Vezi si...

32 Comments

  1. Teo 22 august 2012 at 11:48 -  Răspunde

    Stiam eu ca nu ai sa ma dezamagesti! Ai luat leapsa si ai dus-o beyond… mult peste asteptarile mele! 🙂 Eu ma gandisem la exact primele imagini din primele filme pe care ni le amintim, tu ai transformat-o intr-un mod foarte frumos in leapsa filmelor copilariei.
    Ma bucur ca am starnit asa val de amintiri! :*

    • Angela 27 august 2012 at 11:06 -  Răspunde

      inseamana ca am reusit sa fac ce mi-am propus si ca talentele mele de „arheologic cinematografic” (meserie inventata:)))) eu asa am interpretat provocarea si am preferat sa povestesc despre filmele din copilaria mele, cele mai dragi mie ! ma bucur ca ti-am oferit o bucurie si iti multumesc pentru provocare. a fost cu adevarat un joc foarte frumos!

  2. Bogdan 22 august 2012 at 12:19 -  Răspunde

    Oho, dar ai rascolit ceva amintiri. Ai nimerit foarte bine cu generatia ’89 🙂

    • Angela 29 august 2012 at 8:28 -  Răspunde

      asta era scopul: sa nu va las sa uitati! pana la urma asa este, nu?:)

  3. Radu Ştefan RS 22 august 2012 at 16:14 -  Răspunde

    Câte amintiri regăsesc în aceste rânduri… „Back to the Future”, spre marea mea ruşine, l-am văzut prima dată în urmă cu două luni. Nici „I.T” sau „Ghost” sau „Blue Lagoon” nu am avut ocazia să vizionez. Trebuie să-mi fac o listă şi să încep să văd toate filmele pe care le-am omis, în ordine alfabetică… Altfel nu se mai poate :).

    Ai ales nume bune, vechi, clasice chiar… Cine mai spune ceva despre „Terminator” în ziua de azi? Sau „Ghostbusters”? Filmele astea sunt „expirate”, ar spune unii… eu zic că fac parte din istorie, atât a noastră cât şi a cinematografiei şi merită amintite! Bravo, Angela! O listă foarte frumoasă!

    • Angela 29 august 2012 at 8:39 -  Răspunde

      Radu, pe unde ai disparut? Nu mai stim nimic de tine! Uite ca acum iau si eu la rand toate comentariile primite si observ ca am multe carora nu am dat reply. Se pare ca te-am castigat si pe tine cu alegerile mele! Am scormonit putin prin arhiva mea stransa in copilarie si am gasit filmele astea de care sincer iti spun, mi-e tare dor. Bine, pot sa le vad si acum, dar nu le mai percep la fel. Mi-e dor sa simt un film cum il percepeam atunci… Niciodata nu e tarziu sa vezi un film, oricat de vechi ar fi 🙂 Daca ai sti cate filme am si eu pe care nu le-am vazut… Si in fiecare zi aflu de cate unul nou sau de unul mai vechi… Multumesc frumos pentru felicitari!!

  4. Drugwash 22 august 2012 at 18:23 -  Răspunde

    Mi-e mintea pe tărîmuri negre azi, nu pot să mă desfăşor (norocul tău, pe de-o parte), dar trebuia să mă opresc o clipă din goana calului să-ţi confirm că multe dintre cele de mai sus sînt într-adevăr pietre de hotar într-o copilărie recentă sau tîrzie.

    Sigur, pentru mine Mel Gibson = Mad Max, fără tăgadă, dar ăsta-i doar un amănunt. Copilăria adevărată însă, am petrecut-o în tonuri de gri cu Liz Taylor, Fred Astaire, Dean Martin, Julie Andrews, Audrey Hepburn, Judy Garland şi multe alte asemenea nume care – din păcate – doar asta au rămas: un buchet de litere, călcate în picioare pe o stradă cu nume pompos. Louis de Funes, Fernandel – erau şi ei prezenţi, deşi mai rar, pe micile ecrane şi prin cinematografe. Raj Kapoor şi colegii săi de platou au creat o isterie de nume „exotice” prin populaţia „înlocuitoare”, după seria de filme indiene din care mai marcante ar fi „Lanţul amintirilor (Yaadon ki baarat)” sau „Awaara (Vagabondul)”.

    Mă opresc aici, sînt obosit. Şi e prea mult de spus, iar timpul – necruţător. Mai amintesc doar de filmele cu Bruce Lee (sau despre), care la fel creaseră isteria artelor marţiale printre adolescenţii acelor vremuri). Iar „Forbidden planet” (1956) încă e capabil de a crea tensiunea unui thriller-SF.

    • Angela 29 august 2012 at 9:00 -  Răspunde

      Dragos, iarta-ma ca raspund cu asa mare intarziere, dar abia acum iau toate comentariile la rand si observ ca am mult ramase fara reply. Trebuie sa ma simt norocoasa pentru ca am facut niste alegeri cumva inspirate. Daca nu, cearta mea nu o primea nimeni 🙂 Am prins perioade diferite si cum ii aminteam cuiva, parintii mei nu au avut educatia cinematografica pentru a-mi pune in brate anumite titluri. Multe filme le descopar abia acum, cand indragostita fiind de ele, trebuie sa leg legaturi cu ele. „buchet de litere, călcate în picioare pe o stradă cu nume pompos”: trist, dar adevarat. Dar pana la urma, numai faptul ca le amintesti, nu le ajuta sa fie recunoscute ca talente nemuritoare? Faptul ca lumea revine la ele si inca se fac comparatii cu ele nu este o confirmare ca au fost ceva, candva? De la “Lanţul amintirilor” am retinut secevnta din restaurant daca nu ma insel, cand se fredoneaza o melodie foarte trista. Din pacate nu sunt consumatoare a filmelor indiene. Forbidden planet” a fost vazut cu foarte mult timp in urma.. l-am uitat. Multumesc pentru amintirea lui si pentru comentariu.

      • Drugwash 29 august 2012 at 13:30 -  Răspunde

        Better later than never. 😉

        Filmele vechi-vechi, din păcate şi-au cam pierdut farmecul fiindcă ideile, glumele, situaţiile sînt depăşite în ziua de azi, nu mai au farmec, nu mai au efectul de nou – nemaivăzut pe care l-au avut la vremea respectivă. Sigur, nu toate – aş urmări filmele lui Charlie Chaplin la orice oră din zi sau din noapte, spre exemplu. Sau cele cu Audrey Hepburn… sau… Dar totul fiindcă am apucat să „trăiesc” atmosfera acelor ani în copilărie, în vremuri ceva mai apropiate de cele din filmele respective. Diferenţa faţă de viaţa de acum e însă mult prea mare, iar copiii, tinerii nu se pot identifica şi nu au cum retrăi vremurile de odinioară, de aceea pentru ei nu rezonează în nici un fel aceste filme. Cînd generaţia noastră se va stinge, nu va mai avea cine să povestească celor „fragezi” cum era, odată, viaţa.

  5. Maria 22 august 2012 at 21:10 -  Răspunde

    angela ce memorie buna ai, astea da amintiri
    raspunsuri infantile zici, nu mi se pare, sunt normale, cand eram copii priveam ce se dadea la tv si asta e ce se dadea la tv. ce frums ca in primele tale amintiri cinefile sunt imagini din Edward Scissorhands
    p.s. eu am raspuns deja la leapsa

    • Angela 22 august 2012 at 21:37 -  Răspunde

      mi-a fost destul de greu pentru unele sa stiu titlul, dar cu putine cautari, le-am nimerit 🙂 cred ca am facut parte din aceeasi generatie pentru ca din ce mi-ai zis si tu tot la tv vedeai flmele. bine, atunci nu aveai nici de unde sa alegi 🙂 Scuza-ma, dar nu stiu la ce m-am gandit… Stiam ca ai raspuns pentru ca ti-am dat si comentariu, dar uite cumva ca te-am omis… Am modificat acum. E funny pentru ca de la tine m-am „inspirat” cu alegerile mele 🙂 Ma bucur ca iti place si alegerile mele ! Chiar m-a apucat nostalgia…

  6. Pingback

    Movies set in the future: Will they actually come true? « Radu presents: The Movie-Photo Blog

  7. Laura Trisca (Meleaca) 23 august 2012 at 11:56 -  Răspunde

    Suuuper tare! Mi-ai trezit niste amintiri…

    • Angela 27 august 2012 at 11:13 -  Răspunde

      multumesc :* asta si era scopul: sa va scot putin din cotidian 🙂

  8. filmsinopsis 25 august 2012 at 20:59 -  Răspunde

    O lista superba. Daca stau bine si ma gandesc eu nu mai am de ce sa raspund la leapsa 🙂
    aaa…. ba da mai am cateva si vi le zic luni 🙂
    It e singurul film din copilarie care m-a ingrozit. Chiar si azi urasc clovnii.

    • Angela 27 august 2012 at 11:23 -  Răspunde

      multumesc!!!! am vazut azi ca de fapt aveai si tu unele lucruri de spus:P. am cam impartasit aceleasi filme, dar pe multe dintre ele le-ai vazut tu mai inainte 🙂 si pe mine m-a ingrozit… cred ca dat traume multor copii…

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.