Actiune, CineCronici, SF

Chappie (2015) [REVIEW]

POSTER“He’s the key to the revolution. A machine that can feel and think. He can outsmart the enemy and free us all.”

  • Regizor: Neill Blomkamp
  • Actori: Sharlto Copley, Dev Patel, Hugh Jackman, Jose Pablo Cantillo, Sigourney Weaver, Brandon Auret, Jason Cope
  • Gen: Actiune, SF
  • Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
  • Tara: SUA
  • Durata: 120 minute

Un adevarat promoter al tehnicii cinema-verite, Neill Blomkamp face abuz, de cele mai multe ori in productiile sale, de captarea unghiurilor de filmare cu camere sustinute in mana. Iar asta, desigur, confera veridicitate si adaptarea filmelor intr-un stil de documentar ajuta aprecierea. Si pentru ca mult aclamatul “District 9” ii apartine, nu se fereste sa fure, deloc discret, teme din viziunile thrillerul-ului, mai cu seama despre o entitate/inteligenta care devine tot mai umana, pe masura ce oamenii isi degradeaza moralitatea. Efectele speciale sunt din nou foarte bune, iar interactiunea dintre eroi este in multe ipostaze amuzanta, prin replicile care amuza voit. Asta pana la final cand actiunea devine dramatica si totul devine mai serios.

“Chappie” are la baza un film de scurtmetraj, tot al regizorului, Tetra Vaal” si ne face cunostinta cu un robot capabil sa simta si sa gandeasca, dornic sa invete si sa fie tot mai mult. Rodul muncii unui inginer devotat, Deon (Dev Patel, capabil), Chappie inglobeaza toata caracteristicile pe care Deon crede ca ar trebuie sa le posede un robot. Angajatul unei firme care produce armament, acesta a construit o armata de androizi care ajuta politia sa tina piept criminalilor si infractorilor care scapasera de sub control in Africa de Sud (din nou). Sigourney Weaver apare prea putin pentru a se remarca si postura de lider al unei corporatii nu o prinde la fel de bine ca rolurile anterioare. In schimb, Hugh Jackman (cu roboti, dupa “Real Steel”) presteaza convingator un individ frustrat caruia ii este mai usor sa alerge dupa reusite decat sa le gandeasca pe ale sale.

Elementele SF sunt multe si demne de luat in seama ca reusite: inteligenta artificiala, o viziune pesimista a unui viitor distopic, gadgeturi militare care opereaza in interesul omenirii. Plasarea evenimentelor intr-o tara din lumea a treia, ajuta la fel de mult, pentru ca este mult mai la indemna sa te joci cu scenografia. Din pacate, Neill iroseste uneori un material ofertant, atunci cand alege sa imbine sunetele de bling-bling cu cele de impuscaturi sau cand Chappie devine dintr-un robot curios, intr-unul usor de manevrat, ce suna mai mult a locuitor de ghetou.

Da, se cauta propria identitate si da, se doreste control asupra propriei existente. Dar aceste dorinte sunt anulate atunci cand, desi exista acces la o baza intreaga de informatie, tu nu schimbi nimic. Dar cu toate acestea, handicapurile sunt mai mici, in comparatie cu avantajele descrise de personajele scheletice, amuzante si caraghioase care tin loc de parinti-surogat unui umanoid care vorbeste mereu la persoana a treia despre el si care isi exprima gandurile cu o voce copilaroasa. Si totul vine la pachet cu o gama larga de stereotipuri si scene in oglinda din altele (“A.I.”, “Short Circuit”, “Robocop”). Din (ne)fericire Neil nu a stiut cum sa se distanteze de influentele din “District 9” si daca se ofera aproape aceleasi tipologii, exista riscul unor nemultumiri.

Filmul a intrat din 6 martie in cinematografe si este distribuit de InterComFilm, caruia ii multumesc pentru invitatie si Grand Cinema & More pentru gazduire.

Vizionare trailer:

Galerie imaginie:

"He's the key to the revolution. A machine that can feel and think. He can outsmart the enemy and free us all." Regizor: Neill Blomkamp Actori: Sharlto Copley, Dev Patel, Hugh Jackman, Jose Pablo Cantillo, Sigourney Weaver, Brandon Auret, Jason Cope Gen: Actiune, SF Premii: niciun premiu, nicio nominalizare Tara: SUA Durata: 120 minute Un adevarat promoter al tehnicii cinema-verite, Neill Blomkamp face abuz, de cele mai multe ori in productiile sale, de captarea unghiurilor de filmare cu camere sustinute in mana. Iar asta, desigur, confera veridicitate si adaptarea filmelor intr-un stil de documentar ajuta aprecierea. Si pentru ca mult aclamatul "District 9" ii apartine, nu se fereste sa fure, deloc discret, teme din viziunile thrillerul-ului, mai cu seama despre o entitate/inteligenta care devine tot mai umana, pe masura ce oamenii isi degradeaza moralitatea. Efectele speciale sunt din nou foarte bune, iar interactiunea dintre eroi este in multe ipostaze amuzanta, prin replicile care amuza voit. Asta pana la final cand actiunea devine dramatica si totul devine mai serios. "Chappie" are la baza un film de scurtmetraj, tot al regizorului, "Tetra Vaal" si ne face cunostinta cu un robot capabil sa simta si sa gandeasca, dornic sa invete si sa fie tot mai mult. Rodul muncii unui inginer devotat, Deon (Dev Patel, capabil), Chappie inglobeaza toata caracteristicile pe care Deon crede ca ar trebuie sa le posede un robot. Angajatul unei firme care produce armament, acesta a construit o armata de androizi care ajuta politia sa tina piept criminalilor si infractorilor care scapasera de sub control in Africa de Sud (din nou). Sigourney Weaver apare prea putin pentru a se remarca si postura de lider al unei corporatii nu o prinde la fel de bine ca rolurile anterioare. In schimb, Hugh Jackman (cu roboti, dupa "Real Steel") presteaza convingator un individ frustrat caruia ii este mai usor sa alerge dupa reusite decat sa le gandeasca pe ale sale. Elementele SF sunt multe si demne de luat in seama ca reusite: inteligenta artificiala, o viziune pesimista a unui viitor distopic, gadgeturi militare care opereaza in interesul omenirii. Plasarea evenimentelor intr-o tara din lumea a treia, ajuta la fel de mult, pentru ca este mult mai la indemna sa te joci cu scenografia. Din pacate, Neill iroseste uneori un material ofertant, atunci cand alege sa imbine sunetele de bling-bling cu cele de impuscaturi sau cand Chappie devine dintr-un robot curios, intr-unul usor de manevrat, ce suna mai mult a locuitor de ghetou. Da, se cauta propria identitate si da, se doreste control asupra propriei existente. Dar aceste dorinte sunt anulate atunci cand, desi exista acces la o baza intreaga de informatie, tu nu schimbi nimic. Dar cu toate acestea, handicapurile sunt mai mici, in comparatie cu avantajele descrise de personajele scheletice, amuzante si caraghioase care tin loc de parinti-surogat unui umanoid care vorbeste mereu la persoana a treia despre el si care isi exprima gandurile cu o voce copilaroasa. Si totul vine la pachet cu o gama larga de stereotipuri si scene in oglinda din altele ("A.I.", "Short Circuit", "Robocop"). Din (ne)fericire Neil nu a…
nota - 70%

70%

Nota

Nota utilizatorilor: Fii primul care-i dă notă!
70
Loading...

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.