50 shades of grey cincezeci de umbre ale lui grey filmul

Drama, Romantic, Special

50 Shades of Grey/ Cincizeci de umbre ale lui Grey (2014)

„- Christian Grey: I had a rough start in life. You should steer clear of me… I don’t do romance. My tastes are very singular. You wouldn’t understand.”
– Anastasia Steele: Enlighten me then.”

Regizor: Sam Taylor-Johnson
Actori: Dakota Johnson, Jamie Dornan, Jennifer Ehle, Eloise Mumford, Luke Grimes, Marcia Gay Harden, Max Martini
Gen: Romantic, Drama
Premii: niciun premiu, nicio nominalizare
Tara: SUA
Durata: 125 minute

Promovat chiar de pozitiile negative luate de anumite comunitati si de discutiile care s-au tesut in juru-i inca dinainte de lansare, „50 Shades of Grey” este poate cel mai asteptat film in cinematografe in aceasta perioada. Indifierent ca tinta va fi lauda sau defaimarea lui. Ecranizarea lui E.L. James a prins un regizor care a cochetat elegant cu biografia unui Beatles – „Nowhere Boy”. Te-ai astepta sa vezi in randurile surprinse de Sam Taylor-Johnson finete si migala. Uneori se intampla asta, alteori nu. De altfel nici nu ar fi putut manipula dupa bunul plac materialul sursa cand masa de fani doreste sa fie inramate cele mai obraznice practici BDSM. „9 ½ Weeks” testa in anii ’80 subiecte tabu ca sadomasochism. Insa ca precedent putem apropia filmul lui Johnson de „Secretary”, acolo unde tot un personaj Grey manipula angajata sa, pe care o transforma in dominanta, jocurile sexuale devenind tot mai indraznete.

Gandita ca o trilogie (confirmate deja urmatoarele doua parti), seria erotica nu-si grabeste protagonistii. Ceea ce nu poate insemna un handicap neaparat. Dimpotriva. Ideea de a cunoaste putin cate putin din angoasele fiecaruia poate ajuta la interpretare. In schimb, graba pentru manifestarea idilei deranjeaza pentru ca argumentele sustinute de cei doi sunt in dezacord. Premisa destul de simpla este surprinsa complex si punctual. O studenta simpla, Anastasia Steele se indragosteste de un multimilionar, misterios si excentric, doar pentru a afla curand ca acesta are „tastes (…) very singular”. Mai exact, nu se implica in relatii de dragoste, ci isi obliga partenerele sa semneze un contract prin care isi dau acordul pentru practici de sadomasochism si bondage.

Productia poate fi usor remarcata ca monocromatica. Fara prea multe nuante pentru a se negocia emotiile sau tonuri pentru validarea evenimentelor, raman actuale dramele personale ale protagonistilor. Si din distributia restransa doar cei doi actori principali iti permit sa faci catalogari. Jamie Dornan nu convinge absolut deloc in rolul de dominator. De fapt, nu convinge nici in calitate de CEO, nici ca fiu, nici ca prieten. Se simte incomod cu rolul sau si forteaza audienta sa urmareasca o prestatie sugrumata si neconvingatoare. Dakota Johnson este insa incredibila. Face din fragilitatea Anastasiei Steele cea mai puternica arma si reuseste sa fie provocatoare in cele mai umilitoare pozitiii. Si dintr-un film al lui, „50 Shades of Grey” devine al ei. Fara manevre indecente, fara eforturi revelatoare. Doar interpretare buna.

Cu un public needucat (prefer sa nu spun neinitiat) in vizionarea filmelor erotice (a nu se citi porno), riscul sa fii deranjat in sala la anumite scene la care se rade fara sa fie nevoie, este crescut. Insa o sa trec peste aceasta mustrare si o sa recomand, dar si sa reamintesc ca producia aceasta nu este singulara. Inainte de vizionarea „murdarului” „50 Shades of Grey”, recomand „Eyes Wide Shut” si as indrazni sa trimit sugestiile pana mai in trecut cand dragostea si obsesia nu tulburau atat: „Dangerous Liaisons” (1988), „Henry and June” (1990), „Belle de Jour”(1967), „Last Tango in Paris” (1972).

Cu un final-bucla deschis, „Cincizeci de umbre ale lui Grey” va deveni in timp un sleeper-hit, indiferent de motivele care il indreptatesc sa isi revendice aceasta titulatura. Si coloana sonora, unul dintre cel mai influent aspect, va rula mult timp, remarcandu-se compozitiile electrizante care fac din scene ce ar fi putut fi monotone, unele captivante prin indecenta lor. Iar faptul ca unele secvente sunt voluntar gandite pentru a amuza, lucreaza in avantajul productiei.

Vizionare trailer:

Galerie imagini:

"- Christian Grey: I had a rough start in life. You should steer clear of me… I don’t do romance. My tastes are very singular. You wouldn’t understand.” - Anastasia Steele: Enlighten me then.” Regizor: Sam Taylor-Johnson Actori: Dakota Johnson, Jamie Dornan, Jennifer Ehle, Eloise Mumford, Luke Grimes, Marcia Gay Harden, Max Martini Gen: Romantic, Drama Premii: niciun premiu, nicio nominalizare Tara: SUA Durata: 125 minute Promovat chiar de pozitiile negative luate de anumite comunitati si de discutiile care s-au tesut in juru-i inca dinainte de lansare, "50 Shades of Grey" este poate cel mai asteptat film in cinematografe in aceasta perioada. Indifierent ca tinta va fi lauda sau defaimarea lui. Ecranizarea lui E.L. James a prins un regizor care a cochetat elegant cu biografia unui Beatles - "Nowhere Boy". Te-ai astepta sa vezi in randurile surprinse de Sam Taylor-Johnson finete si migala. Uneori se intampla asta, alteori nu. De altfel nici nu ar fi putut manipula dupa bunul plac materialul sursa cand masa de fani doreste sa fie inramate cele mai obraznice practici BDSM. "9 ½ Weeks" testa in anii '80 subiecte tabu ca sadomasochism. Insa ca precedent putem apropia filmul lui Johnson de "Secretary", acolo unde tot un personaj Grey manipula angajata sa, pe care o transforma in dominanta, jocurile sexuale devenind tot mai indraznete. Gandita ca o trilogie (confirmate deja urmatoarele doua parti), seria erotica nu-si grabeste protagonistii. Ceea ce nu poate insemna un handicap neaparat. Dimpotriva. Ideea de a cunoaste putin cate putin din angoasele fiecaruia poate ajuta la interpretare. In schimb, graba pentru manifestarea idilei deranjeaza pentru ca argumentele sustinute de cei doi sunt in dezacord. Premisa destul de simpla este surprinsa complex si punctual. O studenta simpla, Anastasia Steele se indragosteste de un multimilionar, misterios si excentric, doar pentru a afla curand ca acesta are "tastes (...) very singular". Mai exact, nu se implica in relatii de dragoste, ci isi obliga partenerele sa semneze un contract prin care isi dau acordul pentru practici de sadomasochism si bondage. Productia poate fi usor remarcata ca monocromatica. Fara prea multe nuante pentru a se negocia emotiile sau tonuri pentru validarea evenimentelor, raman actuale dramele personale ale protagonistilor. Si din distributia restransa doar cei doi actori principali iti permit sa faci catalogari. Jamie Dornan nu convinge absolut deloc in rolul de dominator. De fapt, nu convinge nici in calitate de CEO, nici ca fiu, nici ca prieten. Se simte incomod cu rolul sau si forteaza audienta sa urmareasca o prestatie sugrumata si neconvingatoare. Dakota Johnson este insa incredibila. Face din fragilitatea Anastasiei Steele cea mai puternica arma si reuseste sa fie provocatoare in cele mai umilitoare pozitiii. Si dintr-un film al lui, "50 Shades of Grey" devine al ei. Fara manevre indecente, fara eforturi revelatoare. Doar interpretare buna. Cu un public needucat (prefer sa nu spun neinitiat) in vizionarea filmelor erotice (a nu se citi porno), riscul sa fii deranjat in sala la anumite scene la care se rade fara sa fie nevoie, este crescut. Insa o sa trec peste aceasta mustrare si o sa recomand, dar si sa reamintesc…