Seriale, Televiziune

The Handmaid’s Tale sezonul 3 – cronica serial

„It’s strange to finally be invisible. One of the reason they choose red was the opposite – we’re easy to catch, because we’re easy to see. Like blood on snow.”

  • Gen program: serial thriller, drama
  • Creatori: Bruce Miller
  • Actori: Elisabeth Moss, Joseph Fiennes, Yvonne Strahovski, Alexis Bledel, Madeline Brewer, Ann Dowd, O. T. Fagbenle, Max Minghella, Samira Wiley, Amanda Brugel
  • Premii: 52 premii, 115 nominalizari (la data publicarii)
  • Episoade: 10 – sez 1; 13 – sez 2, 13 –  sez 3 (din 6 iunie)
  • Disponibilitate: pe platforma HBO GO aici

Serialul „The Handmaid’s Tale” a devenit in scurt timp de la lansare una dintre cele mai de succes productii oferind multe momente greu de suportat pentru publicul obisnuit sa fie menajat. A fost admirat pentru indrazneala, aplaudat pentru interpretari, apreciat pentru imagine si cinematografie, „criticat” pentru atmosfera aia apastoare si intunecata care te sperie („jocul” cromatic mai usura din greutatea subiectului dur). Sperie, pentru ca show-ul bazat pe cartea lui Margaret Atwood, „Povestea Slujitoarei”, publicata in 1985 pare sa se apropie mai amenintator decat am vrea de un scenariu real, decat sa se indeparteze de conceptul de distopie. Cel putin daca privim cumva in unele alegeri politice si sociale in anumite zone din lume.

Naratiunea despre subjugarea femeilor pusa pe seama unor fundamentalisti crestini a avut doua sezoane extraordinare, iar pare ca in partea a treia regulile jocului se schimba. Modificarea directiei nu face decat sa seteze lucrurile pentru o revolutie la care am tot sperat inca de la inceput. Cel putin suntem amagiti cu niste firimituri ale unei rebeliuni in formare.

Ultima oara ne luam ramas-bun de la June (Elisabeth Moss, exceptionala), cand se uita direct spre noi prin camera, iar acum revenim de unde am ramas. Atunci revedeam figura lui June in acelasi close-up din pilot, dar de data asta cu o determinare mai arzatoare, cu furie si durere ca sa schimbe ceva. De altfel, decizia sa de a ramane sa o salveze pe Hanna, cealalta fiica a ei, era un prim semn ca sederea ei aici nu va fi fara ecouri. Sau poate ca, renuntand la Nicole pe care o trimitea departe cu Emily (Alexis Bledel), intareste tema de maternitate cu care show-ul a tot jonglat. 

The Handmaid’s Tale sezonul 3: “Don’t be clever. There are consequences when you’re clever.”

Debutul sezonului 3 nu incepe la fel de spectaculos in termeni vizuali si ramanem in planuri gri, fara imagini cu incadrari geometrice. Doar ca nu prea conteaza asta, pentru ca exista acea dimensiune faina a plotului. Din primele episoade vedem cum lucrurile incep sa se miste, fara sa fim insa lipsiti de amenintari si pericole. Regimul de teocratie din Gilead nu pare sa fie slabit de evenimentele recente, insa ne dam seama ca poate fi distrus din interior.

Unul dintre personajele pe care le cunoasteam ultima oara era Joseph Lawrence, un individ pe care nu ai cum sa il citesti. June este realocata aici si devinnepedispite nepedispite e Ofjospeh, lucru care ii confera o pozitie privilegiata din mai multe puncte de vedere. Domnul ramane una dintre cele mai interesante si enigmatice aditii in serialul „The Handmaid’s Tale„, trecandu-l pe plan secund pe comandantul Fred. Descris de June la un moment ca un „psihopat”, acesta are propria agenda in ciuda unei aplicari gresite.

Daca pare cumva greu de inteles cum poate June sa evadeze de atarea ori fara sa fie afectata cumva, de data asta vom vedea si ca faptele nu raman nepedepsite pentru ca „indiscretiile” nu mai pot fi mult timp ascunse. De altfel, infruntarile dintre June si Lawrrence (un individ educat cu planuri sinistre) sunt geniale, urmarind niste conflicte in continua crestere. Mai degraba asistam la un spectacol macabru de  umilire si tachinare pentru a redefini puterea (o scena rascolitoare cu o carte).

Burn mother fucker, burn! – The Handmaid’s Tale sezonul 3

Atat cat am vazut, Serena (Yvonne Strahovski) sufera o metamorfoza fascinanta si trece de la individa lipsita de scrupule, la o femeie vulnerabila care stie, totusi, ce vrea si care sunt lucrurile pentru care lupta.

Relatia ei cu June nu mai este una conflictuala (cel putin in aparenta – Serena inca balanseaza intre villain si erou, un personaj dual), ci mai degraba una bazata pe intelege pentru ca au un scop comun, si anume salvarea lui Nicole. Yvonne este fenomenala, iar scena simbol cu un incediu, pare sa inchida un ciclu intr-un mod alegoric. 

Mi-ar parea rau sa cred ca Nick (Max Minghella) trece la aparitii episodice, dar momentan contributia lui la povestea din S03 nu este una notbaila. Desi nu pot ignora intalnirea dintre el si June, de altfel una faina. Plus ca cearta dintre cei doi, una care avea sa vina, cand el ii reproseaza faptul ca a ramas, este una care se stinge, mai ales cand el ii livreaza un „ok ” cu un zambet. (“you’re never getting out — you’re going to f—ing die here.”/ „I know”).

In ceea ce o priveste pe Emily (Alexis Bledel) era evident ca aceasta va ajunge in Canada. Insa nu inainte de a si vedea cum se intampla totul, cand se construieste una dintre cele mai dramatice momente – pe fundal se aude o melodie intensa si emotionanta, iar totul pare pierdut. Cu o interpretare devastatoare, Alexis nu dezamageste fiind de-a dreptul fenomenala in fiecare scena in care apare si cand trebuie sa rupa o bucatia din tine cu durerea personajului sau.

Revenind la June – care din fericire nu a devenit martira –  episodul al doilea ofera cateva date de culise despre rolul Marthas in planul ei de fuga. O adevarata retea s-ar putea ca aici sa stea salvarea sau prabusirea Gilead. Unele alegeri ale protagonistei par sa ne conduca pe calea sperantei, desi asta inseamna ca universul ala brutal cu care speria initial sa fie compromis.

Cu siguranta ca pana la un deznodamant care sa insemne – in orice fel – libertatea sa mai fie nevoie de unele sacrificii. Iar faptul ca June si-a asumat rolul (o discutie cu Nick) de pion de jertfa, nu face decat sa confirme ca jocurile abia au inceput. Frustarea din finalul sezonului 3 va fi inlocuita cu incredere pentru decizia luata de protagosnista.

Elementul de thriller ramane unul la fel de provocator, mai ales cand actele de sfidare sunt facute, in ciuda unei senzatii probabil nejustificate, de repetitie, la fel de taioase. Un serial cu impact, „The Handmad’s Tale” va multumi si cu sezonul 3 audienta dornica sa vada schimbari. Regasind, de altfel, in continuare, aceeasi formula care inseamna privilegiati vs. damnati.

Recomandari seriale distopice asemanatoare – aici

Cum arata distributia The Handmaid’s Tale in ecranizarea din ’90 – aici

Sursa foto – capturi Youtube.

Loading...

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.