CineAmator

„This is your Emergency Broadcast System announcing the commencement of the annual Purge. At the siren all crime, including murder, will be legal for twelve hours. All emergency services will be suspended. Your government thanks you for your participation.”

• Regizor: James DeMonaco
• Actori: Frank Grillo, Elizabeth Mitchell, Mykelti Williamson, Joseph Julian Soria, Edwin Hodge, Liza Colón-Zayas,Edwin Hodge
• Gen: Thriller, Actiune
• Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
• Tara: SUA
• Durata: 105 minute

The Purge – pornita cu o idee originala si devenita trilogie, franciza isi bazeaza intregul suport pe o intriga destul de fucked up cu care se joaca al naibii de bine: pentru o noapte toate infractiunile, inclusiv crimele sunt legale. Daca primul film mi-a parut o idee exploatata doar partial, la al doilea am avut tendinta sa aplaud. Cu al treilea capitol, ‪#‎ElectionYear‬, desi mai cuminte in dialog, scene si perspective, regizorul reuseste sa faca un SF cu tema sociala la fel de disturbing, fara sa exagereze (poate uneori cu replicile si glumele repetitive, care-si pierd din haz pe parcurs). Insa ca actiune este ce trebuie. 

Seria ‘The Purge’ este una dintre putinele productii care au reusit sa faca din aparent nimic, un profit urias, daca ne raportam la investitia infima. Si asta spune ceva – fie ca americanii chiar au o slabiciune pentru teoria expusa, fie ca filmele sunt intr-adevar ofertante. Eu pariez pe a doua varianta. Am observat chiar o evolutie pentru cele trei parti, lucru care ma bucura. Nu se exclude nici o a patra parte pentru ca idei de tratat sunt destule si se pot scrie scenarii multe.

Pe Leo Barnes (Frank Grillo) l-am cunoscut in #Anarchy si l-am urmarit cum renunta la vendetta personala pentru a deveni eroul unor indivizi prinsi in extravaganta si absurdul Noptii Judecatii. La ceva timp de la evenimentele de atunci, il revedem ca barbat cu o profesie care i se potriveste. Este angajat pentru paza si securitatea unei senatoare – Roan (Elizabeth Mitchell). Aceasta pledeaza impotriva legii impuse de Parintii Fondatori si candideaza pentru functia de Presedinte al tarii. Este cu atat mai hotarata sa castige si sa elimine The Purge, cand in urma cu 18 ani a asistat la asasinarea parintilor sai, intr-o asftel de noapte.

In comparatie cu filmele din 2013 si 2014, de data asta urmarim o viziune distopica in care religia si ideologiile politice au un rol important. Cu mize uriase, regizorul trece uneori peste limite si scapa unele detalii conspirative din atentie, pentru a le face mai putin credibile. Dar cand iti aduci aminte ca totul este populat de personaje maniacale cu creierul spalat intru-purificarea tarii, logica incepe sa capete contur.

O satira dura, previzibila uneori, care alege sa orchestreze premiza mai in siguranta decat pana acum, astfel ca face mai putine riscuri. ‘The Purge: Election Year’ mentine insa un ritm alert constant sustinut de opulenta si nebunie. Rareori dialogurile devin seci, rupand firul cursiv (vezi glumele rasiale). Cert este ca ramane un capitol visceral care intregeste o serie cu potential, largind punctele de vedere. Am avut initial o familie sechestrata in casa, apoi o fuga printr-un cartier, ca acum sa fim plimbati prin tot orasul.

In plus – in sfarsit personajul listat ca The Stranger primeste acum un nume si o motivatie – Dante Bishop (Edwin Hodge). In ceea ce priveste actorii, Frank Grillo pastreaza postura impunatoare si tematoare, dar vulnerabila a unui barbat care stie sa scrie tactici, obsedat de supravietuire. Elizabeth Mitchell are figura de care filmul avea nevoie – inocenta si visatoare. Pentru un contrast valabil intre ea si violenta stilizata a fetisurilor dintre cele mai ciudate (vezi costumarile).

Recomandare musai de vazut, mai ales daca sunteti familiarizati cu ce s-a intamplat anterior, dar si daca vreti sa urmariti o productie care imbina bine elementele de horror gore cu cele de thriller.

Filmul intra in cinematografe din 8 iulie si este distribuit de Ro Image

Vizionare trailer: