„ I wondered if he was looking up at that same moon, far away, and thinking of me as I was thinking of him. Perhaps… Perhaps some day the sun will shine again, And I shall see that still the skies are blue, And feel one more I do not live in vain, Although bereft of you.”
- Regizor: James Kent
- Actori: Alicia Vikander, Kit Harington, Taron Egerton
- Gen: Drama, Biografic, Istoric
- Premii: niciun premiu, 3 nominalizari
- Tara: Marea Britanie
- Durata: 129 minute
De fiecare data cand o sa urmaresc un film britanic de epoca o sa fiu la fel de surprinsa de modul cum casele de productii surprind farame de istorie apusa. „Testament of Youth” adapteaza memoriile scriitoarei Vera Brittain si le adopta intr-o forma care mimeaza tragismul unui razboi si romantismul stins in tonuri fortate, ambele motive ciocnindu-se brutal. Regizorul James Kent are o slabiciune in a surprinde pe ecran chipurile unor femei secate de puteri si care si-au pus amprenta intr-un fel sau altul, in anumite domenii. In „The Thirteenth Tale” rememora tot viata unei scriitoare, insa cel mai atasat pare sa fi fost de figura politica a Margaretei Thatcher in filmul omonim din 2010.
O poveste compusa din amintiri despre dragoste, puterea de a izbandi, razboi si sacrificii. In anul 1914, Vera Brittain (o Alicia Vikander naturala si coplesitoare) se opune restrictiilor si crede in propriile revolte atunci cand se incapataneaza sa devina studenta la colegiul Oxford. Incurajata de fratele ei, nu renunta la visul sau. Izbucnirea primului Razboi Mondial o ia prin surprindere si decide ca trebuie sa ii ajute pe cei care isi risca viata pe front, inclusiv fratele, logodnicul (Kit Harington, un joc armonios) si alti doi prieteni. Paraseste colegiul si se ofera voluntar ca infirmiera, insa nimic nu o pregateste pentru ceea ce va urma.
Marturiile Verei au fost mult timp aclamate pentru modul in care au surprins ororile unor batalii cu multe victime si torturi psihice. Se face o trecere eleganta de la visurile tineretii si pana la disperarea care cuprinde personajele maturizate inainte de vreme, in timpuri intunecate.
Alicia Vikander denota o capacitate surprinzatoare in a purta intregul film pe umerii sai. In duelurile cu Kit Harington este impunatoare, fara a-i stirbi autoritatea masculina celui cu care converseaza. Ea vinde tot filmul, indiferent ca pozeaza cu vulnerabilitate sau naivitate. Poate cel mai graitor moment al filmului este oferit atunci cand personajul sau este obligat sa ingrijeasca ranitii germani, ocazie cu care distingem o lucratura foarte buna in expresivitate a actritei suedeze
Sunt cateva scene ravasitoare care fac audienta sa tresara (vezi cautarea rudelor printre numele celor decedati). O portretizare realista si chibzuita despre traumele care au purtat o generatie prin dureri si rataciri, perspectiva fiind una feminina/feminista. Filmul are totusi un continut solid care face din personajul Verei o eroina comuna si nu una obisnuita.
Cu toate ca filmul pare familiar in mai multe aspecte, tema razboiului fiind adeseori exploatata in productii cinematografice, avem conditia scriitorului prioritara si descrisa cu motivatii si chemari.
Filmul este expresiv, emotionant, imperfect (asa cum trebuie). Un moment-pivot concentrat este servit publicului spre final, atunci cand vedem si in ce au transformat-o experientele razboiului pe Vera si ce a ales sa invete din aceste batalii. Deducem ca misiunea sa abia incepe.
Vizionare trailer:
Vezi si...
Leave a reply Cancel
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
1 Comment
[REVIEW] The Man From U.N.C.L.E (2015) - CineAmatorCineAmator