The Crown, sezonul 4 – cronica serial Netflix
- Gen program: serial – drama, istoric
- Creator: Peter Morgan
- Actori: Olivia Colman, Tobias Menzies, Helena Bonham Carter, Emma Corrin, Charles Dance, Ben Daniels, Marion Bailey, Erin Doherty, Josh O’Connor, Emerald Fennell, Charles Dance, Gillian Anderson
- Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
- Episoade: S1- 10 episoade; S2-10 episoade, S3-10 episoade, S4-10 episoade
- Disponibilitate – din 15 noiembrie pe platforma Netflix
Sezonul 4 din The Crown face un salt in timp si ne trimite la inceputul anilor ’80, ocazie cu care cunoastem istoria moderna a regalitatii britanice. Noul capitol serveste drept pretext pentru a afla detalii de culise despre drama printesei Diana, despre inceputurile si calitatile de lider ale lui Margaret Thatcher si multe altele, despre care daca nu discut mi se pare ca am rezumat sezonul nedrept. Pe scurt, sezonul 4 ar fi despre modul cum Regina Elizabeth II (Olivia Colman) face fata tesiunilor, cand este provocata atat personal, cat si profesional de cele doua noi femei care vor avea un rol important in viata ei – Lady Diana Spencer (Emma Corrin) si Margaret Thatcher (Gillian Anderson).
Inca din primele momente o cunoastem pe Margaret Thatcher, care devine prima femeie aleasa in funcția de prim-ministru sau lider al unui partid politic major in Regatul Unit, interpretata magistral de Gillian Anderson. Poate ca sunt evidente comparatiile cu Meryl Streep, dar imi place sa cred ca ce face aici Gillian este un adevarat curs de actorie. Mai apoi il revedem pe printul Charles (Josh O’Connor), un barbat inca nelinistit, mereu in cautare, in varsta de 31 de ani, care stie doar ca trebuie sa aiba un mostenitor, iar faptul ca este singur nu il ajuta. Introducerea lui Lady Diana Spencer (coplesitoare asemanarea Emmei Corrin cu Printesa de Wales), aici creionata ca fiind delicata si umila (de tinut minte episodul „Fairytale”). A fost o femeie, oricum ai privi-o in serial, nepregatita de raspunderile care au venit odata cu titlul regal.
The Crown S4. Picture shows: Princess Diana (EMMA CORRIN)
„Everyone in this system is a lost, lonely, irrelevant outsider apart from the one person, the only person that matters. She’s the oxygen we all breathe, the essence of all our duty.” – Prince Philip
Aceasta vine in contrast puternic cu Doamna de Fier, care a ales, in ciuda pozitiei sale, sa duca un trai simplu, sa isi indeplineasca rolul de sotie si sa creada in munca sa, dincolo de glacialitatea ei. De fiecare data cand este in scena cu Regina Elizabeth (Coleman) ies niste momente magistrale. Iti dai seama, cumva, ca serialul asta este vorba despre mostenirea fiecareia dintre ele, care ajung sa fie admirate, fiecare pentru altceva. Nu o sa fie asa de la inceput, pentru ca, intr-un fel ciudat, pare ca primele aparitii ale celor doua noi figuri din distributie par mai degraba caricaturale – ma refer aici la Thatcher si Diana.
Revenind la lady Di, The Crown nu se zgarceste a ne face un portret taios al modului in care aceasta a fost nepregatita sa poarte coroana. Faptul ca nu avea experienta de viata avea sa o coste mult, pentru ca apoi sa urmarim ascensiunea acesteaia in randul publicului, fara a fi pe placul ambitiilor si pregatirii impuse de Regina si Charles, care o trateaza cu raceala. De notat ar fi si modul in care serialul a ales sa ne-o prezinte pe Camilla, un pion important intr-un triughi amoros complicat.
Din nou, serialul reuseste sa se concentreze atat pe datoriile regale, cat si pe nevoile personale ale fiecaruia, astfel ca vom cunoaste si mai bine, atat omul cat si functia. La fel ca si in celelalte parti, suntem invatati, tinand cont de portretele facute monarhiei, sa nu judecam, ci sa privim personajele asa cum sunt ele, in pofida faptului ca protagonistii fac orice pentru a se face neplacuti, mai ales cand par ca sunt niste vanatori – o sa vedeti la ce ma refer. Posibil ca acest sezon sa fie si cel mai bun de pana acum, fascinant in egala masura din multe puncte de vedere.
„In time she will give up her fight and bend, as they all do.
And if she doesn’t bend, what then?
She will break.”
The Crown S4. Picture shows: Denis Thatcher (STEPHEN BOXER) and Margaret Thatcher (GILLIAN ANDERSON). Set: Elstree (backlot)
Productia originala Netflix continua sa dedice episoade stand-alone, unde fiecare episod pare ca spune o scurta povestire, unele care au legatura si altele de sine statatoare. Cumva, cred ca ar fi mai sigur si sa nu fiti tocmai atenti la timeline, pentru ca s-ar putea sa va dea ceva erori, cumva intentionat si de inteles asumate in scenariu. Asadar, fiecare episod are in centru un anumit eveniment care este cunoscut, daca esti cumva familiarizat cu povestea asta. Daca nu, o sa ai cateva surprize.
De admirat, iar, este modul cum serialul izbuteste sa surprinda vremurile in schimbare, dar si inegalitatile dintre clase, poate mai bine ca niciodata, cand vine vorba despre putere castigata si mostenita.
Scenariul semnat de Peter Morganeste unul poetic, oricum l-ai privi, mai cu seama ca reuseste sa surprinda atat de pretios si pretentios aceasta saga. Nu se pot ridica obiectii despre calitatea scenografiei, despre costume, decoruri si nici macar despre atitudinea personajelor. Jocurile politice sunt atat de bine surprinse, ca vor cuceri chiar si un amator care nu crede in formule de castig. Pe partea asta parca mi-a placut si mai mult Princess Margaret (Helena Bonham Carter), care pare sa fie fi intrat cumva intr-un con de umbra, dar care continua sa aiba impact in multe decizii – va descoperi si un secret de familie, deci intervin din nou barfele si este ca si cum am privi o gazeta cancan uneori. Vorbind de personaje episodice,Prince Philip (Tobias Menzies) nu ne va mai rasfata cu atat de de multe aparitii, dar are in primul episod o scena fabuloasa cu Charles.
Serialul Netflix The Crown este sustinut de performante uimitoare si se vinde singur ca un serial serios, unul cu o consistenta de invidiat, meticulos, care se recomanda ca niste lectii veritable de istorie si cu o imagine fantastica. Poate de remarcat acum ca exista o dinamica mai buna, editarea fiind ceva mai alerta, iar abordarile pentru temele sociale sunt ceva mai profunde. Plus ca nu sunt de neglijat nici referintele culturale, care vin la pachet cu perioada surprinsa, poate si mai notabile cand personajele sunt pusa intr-o lumina negativa, ceea ce nu te face decat sa te intrebi cum vor fi la final.
Poate iti place si articolul asta cu recomandari de filme despre regalitate si nobilime.
Leave a reply