„The world will break your heart ten ways to Sunday. That’s guaranteed. I can’t begin to explain that. Or the craziness inside myself and everyone else. But guess what? Sunday’s my favorite day again. I think of what everyone did for me, and I feel like a very lucky guy.”
- Regizor: David O. Russell
- Actori: Bradley Cooper, Jennifer Lawrence, Robert De Niro, Chris Tucker, Julia Stiles
- Gen: Comedie, Drama, Romantic
- Premii: 40 premii, 58 nominalizari
- Tara : SUA
- Durata: 122 minute
- Rating autor: nota 9
Festivalul de Film de la Toronto din 2012 a gazduit in luna septembrie premiera filmului „Silver Linings Playbook”. Cu siguranta ca nimeni nu avea sa stie atunci ca productia va emite multe ecouri si ca va cuceri in egala masura atat critica profesionista, cat si consumatorii amatori, publicul care nu mai gustase de foarte mult timp vreo farama de romantism atat de dulce si in acelasi timp cu gramajoare care pisca. Cand crezi ca totul tinde sa devina o crema la care s-a adaugat zahar in exces, scenaristul strecoara putina tenta amaruie si compozitia devine o ciocolata cu piper rafinata. Problema care nu s-a pus este ca nimeni nu stie ce sa-ti raspunda atunci cand ceri a doua portie. Inevitabil, te vei lacomi la fel ca ceilalti gurmanzi cinefili si nu te vei abtine pentru ca uitasei gustul asta…. Placuta senzatie, nu?
Romanul cu acelasi nume al lui Matthew Quick ii este transfert lui David O. Russell. Acesta lasa in urma lumea sportului din biografia antrenanta ”The Fighter” sau satira razboiului din “Three Kings” si se simte responsabil acum sa plaseze in prima linie o colaborare uniforma intre comedie, drama si romatism. Suprinde faptul ca raspunderea sa, desi cu putine galopari dupa cea de-a doua parte a filmului, pastreaza o nota constanta de inovativ, uimire si momente emotionante. Cu opt nominalizari la premiile Oscar (castigatorii sunt deja strigati daca ma intrebati pe mine) filmul are mici sanse de castig. Cumva, tocmai curiozitatea de a afla in lista nominalizarilor o pelicula cu atributiile astea, aduce vizionarile. Dupa ce faci cunostinta cu tot ceea ce “Silver Linings Playbook” propune, multumesti zambind pentru ca da o stare dracoasa de bine si extaz.
Un scenariu aparent banal cu nimic care sa straluceasca prea mult, atinge cumva publicul. Bradley Cooper este Pat, un fost profesor de liceu, eliberat in custodia mamei, dintr-un spital de psihiatrie. Reintors acasa descopara ca problemele lasate nerezolvate sunt inca in asteptare. Atractia sa obsedanta si bolnava catre o sotie infidela ii aglomereaza tot timpul actrivitatile, gandurile si deciziille. Tatal sau (Robert de Niro, atotcuprinzator) un parior amator, incearca sa-l mentina pe „Patty” pe linia de plutire si intr-o confesiune emotionanta aflam si metodele lui. Intanlnirea cu Tiffany (Jennifer Lawrence, superba si energica) va deveni fara sa-si dea seama, tocmai lucrul dupa care tanjea: confirmarea ca exista intelegere. Cei doi impart nu doar experienta unui tratament psihiatric, dar si refuzul total de a accepta schimbarea…. Pactul care intervine curand in relatia lor, va aduce personajele pe un alt fagas, lasand publicul sa-si mentina interesul.
Replicile au o savoare picanta. Nu esti lasat sa nu zambesti. Obsesia lui Pat pentru o Nikki pe care o urasti inca de la inceput, nu deranjeaza. Ba chiar insistenta asupra unui personaj absent pusa in seama unui alt personaj ignorant, face la lucrurile sa fie si mai frumoase. Intreaga distributie a fost unanima cu scriptul usor permisiv, acordand o libertate sesizabila in aproape toate scenele. Premiul pentru naturalete, il acord lui Jennifer. Premiul pentru simpatie si compasiune ii revine lui Bradley. Mai putin prezenti, mai putin tratati in vreun fel, sunt Chris Tucker si Julia Stiles, care aproape ca dau senzatia de usoara neglijare a sarcinilor. Nu-i nimic. Ii avem pe ceilalti care nu lasa loc de repaus.
„Silver Linings Playbook” te prinde in nebunia personajelor si nu te elibereaza pana nu ajungi la final. Inca de la „Sylvia” lui Christine Jeffsa, de la trioul din „The Hours” sau de la incurajatorul „Revolutionary Road” asteptam ca depresia sa fie din nou rol principal intr-un film care sa nu ridice obiectii. Ce pot adauga eu este doar ca uneori camera aluneca mult prea mult si deconcentreaza audienta, dar montajul nu pierde din avantaj. Un film bun, un gen de care mi-era dor.
Vizionare trailer:
adulter Bradley Cooper dans jennifer lawrence meci psihiatrie relatie tata-fiu robert de niro spital
Vezi si...
Leave a reply
18 Comments
Silver Linings Playbook – Scenariu pentru happy-end (2012)
Silver Linings Playbook (2012) > Blog de Cinema
5 articole MINUNATE din blogosfera cinefila | Cel mai MINUNAT.EU blog
cu atat de multe recenzii pozitive mai aveti putin si ma convingeti si pe mine sa-l vad 🙂
trebuie sa-l vezi! sa nu te prind cu nicio scuza ca ne suparam. daca nu iti place, revii si ma urechezi virtual 😛 credeam ca te-am convins deja ;;)
Silver Linings Playbook « Silence's Blog
Depresia asta e plina de umor, e optimista si cred ca lucrul asta a placut! Cred ca unul din cei trei va pleca acasa cu un Oscar.
Frumos scris!
am vazut ca si tie ti-a placut,. credeam ca e genul de flm care place mai mult publicului, dar incepe sa se ingroasa si randul persoanelor de gen masculin care apreciaza povestea, poate usor romantica.si eu am certitudinea ca va infasca cel putin un premiu si daca nu, e o nedreptate ca multe altele vazute in alti ani la Oscar. Iti multumesc frumos!
[Top 10 Internet challenge] Special effects in movies « Radu presents: The Movie-Photo Blog
Eu i-as da Oscarul cel mare. A venit timpul ca un film cu o poveste mai obisnuita sa-l ia.
multi vor sa se intample asta, dar cred ca vom asista la o alta dezamagire. trebuie sa recunoastem ca are rivali de temut…
Tin minte ca mereu am urat sa stiu finalul unui film. Si de data asta era clar ca o sa fie cu happy-end. Si totusi nu m-a deranjat pentru ca simteam nevoia sa mi se dovedeasca inca o data ca mereu totul o sa fie bine si trebuie sa luptam pentru asta. Ca am gasit si ceva romantism in poveste, nu poate sa fie decat de bine.
Cu parere de rau nu stiu de ce nu mi-a cazut de loc bine filmul asta, in sensul ca parca ma asteptam la altceva…
eu nu ma supar. poate ca prinde mai bine la publicul feminin:) eu cred ca imi facusem deja o idee si filmul s-a dovedit a fi altceva fata de ce credeam eu ca ofera si poate de aceea mi s-a parut mai bun. e un film de stare, de relaxare… eu asa l-am privit si a avut efect asupra mea.
Romantic si atipic: Top filme excentrice de iubit « AnzhelaMovies
Fragmente de literatura in cinematografie: Leapsa cinefila « AnzhelaMovies
The Hunger Games: Catching Fire (2013) | AnzhelaMovies
[REVIEW] Joy (2015) - CineAmatorCineAmator