CineAmator

„Sir! I have a proposition. We’re decent people being driven from our homes. Slaughtered in cold blood.
– So you seek revenge?
– I seek righteousness, but I’ll take revenge..”

• Regizor: Antoine Fuqua
• Actori: Denzel Washington, Chris Pratt, Ethan Hawke,Vincent D’Onofrio, Byung-hun Lee, Manuel Garcia-Rulfo, Martin Sensmeier, Haley Bennett, Peter Sarsgaard, Luke Grimes, Matt Bomer
• Gen: Actiune, Western
• Premii: un premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
• Tara: SUA
• Durata: 132 minute

Antoine Fuqua are un stil aparte pe care uneori il abandoneaza cand insereaza putina sensibilitate si empatie pentru personaje (‘Tears of the Sun’, ‘Olympus Has Fallen‘, ‘Southpaw‘), dar pe care il exploateaza lacom in filmele unde isi permite sa o faca (‘The Replacement Killers’, ‘The Equalizer‘, ‘Training Day’). Insa toate au mereu emotii captivante ca o explozie de adrenalina. Cu ‘The Magnificent Seven’ regizorul resusciteaza genul western fara sa discrediteaze originalul, unul dintre cele mai bune productii ale genului si reuseste ceva rar pe piata remake-urilor: sa nu fie hulit cand se fac comparatii.

Ba as zice ca da (chiar) bine in unele momente, iar aici banda si motivatiile lui Calvera aproape ca sunt orchestrate mai bine, in comparatie cu ce se dovedise anterior. Villainul este facut in fel si chip cu aroganta si lacomie de Peter Sarsgaard, uneori neconvingator prin exagerari, dar al naibii de subtil cand vine vorba de lasitatea personajului.

In anul 1870, la putin timp dupa terminarea Razboiului Civil, un orasel minier linistit este luat cu asalt, terorizat si pus sub asediu de un influent industrias, care a renuntat de mult la amenintari. Acesta a impus propriile reguli in comunitate si omoara pe oricine nu i se supune cand vine vorba despre exploatarea zonei. Disperati, locuitorii apeleaza la ajutorul unui cunoscut ofiter, care isi face propria echipa de ticalosi care sa lupte alaturi de el: un vanator de recompense Sam Chisolm, un parior Josh Faraday, un tragator de elita Goodnight Robicheaux, un urmaritor Jack Horne, un asassin Billy Rocks, un haiduc mexican Vasquez si un razboinic indian Red Harvest. Acceptand sa ii protejeze pe sateni in schimbul unei sume de bani, pe masura ce se fac pregatirile pentru marea infruntare, cei sapte isi dau seama ca vor sa lupte pentru ceva mai mult decat castigurile financiare…

Ii avem, desigur, pe cei sapte de care prindem drag magnific – mai ales in infruntarea aia finala de o jumatate de ora, cand gloantele ciuruiesc haotic, cu sau fara tinta si noi urmarim soarta fiecarui favorit cu neastampar. Nu pot sa spun ca s-a descurcat unul mai bine decat altul la interpretare, insa sunt remarcabile prestatiile lui Denzel Wahsington si Christ Pratt, ambii pentru prima oara intr-un film western.  Dar pentru mine revelatia este Haley Bennet cu grimasele ei sugestive, cu tremurul necontrolat si cu postura fragila – capabila insa, sa contureze o femeie puternica. O vom vedea curand in ‘The Girl on the Train’, intr-o postura complet diferita, pe care pariez ca va impresiona fara prea multe eforturi. Merita de urmarit domnita asta.

Inainte de a muri anul trecut, James Horner s-a ocupat de coloana sonora (senzationala de altfel) pentru film, scriind sapte dintre piesele folosite la montaj (ramaneti pana la final cand o sa auziti muzica lui Elmer Bernstein, ca un homage platit). Sunt cateva momente, mai ales la inceput cand regizorul pare sa fi fost foarte preocupat sa prezinte recrutarile si mai lasa si ragaz pentru a oferi franturi din trecutul fiecaruia. Cam tot ce vedem atunci este un umblet continuu si pe fundal se aude doar un sountrack alert, dar potrivit unei pelicule clasice cu evenimentele plasate in zone aride.

Daca inceputul poate parea compromitator, cand totul se misca incet, atentia de la lungimea de peste doua a filmului iti este distrasa de un acting fantastic si de curiozitatea de a vedea cum evolueaza totul. De altfel desfasurarea momentelor este gandita atent si motivatia fiecarui dintre cei sapte devine tot mai puternica, desi niciunul nu este strain de pacatele lui (cateva teorii despre religie prin care se recunosc incercarile la o izbavire prin apartanenta la o lupta care nu le apartine).

Daca in versiunea din 1960 ‘The Magnificent Seven’ banditii aveau un simt al umorului, aghiotantii lui Bogue sunt mai duri, necrutatori si nemilosi. Ceea ce este o alternativa mai ofertanta, la fel ca alegerea de a nu complica povesstea cu un subplot romantic si de a da explicatie pentru care se accepta cererea de ajutor, in original. Din nou, PG-13 retine violenta si nu se vad varsarile de sange ca intr-un proces gandit de Tarantino. Reinterpretarea aventurilor celor sapte magnifici este un spectacol de actiune cu avantajul unei abordari moderne de a prezenta vechiul vest, fara a compromite genul cu fuga dupa spectacol fara fond.

Filmul intra in cinematografe din 23 septembrie si este distribuit de CineForum; ruleaza si in format IMAX.

Vizionare trailer: