INTERVIURI

Kerr Logan: interviu exclusiv cu actorul din miniseria Dead Still

– Interviu exclusiv Kerr Logan –

Serialul „Dead Still” cu Kerr Logan va avea premiera vineri, 16 octombrie, de la ora 22:00, pe Epic Drama

„Dead Still” este o miniserie in sase parti, coproductie Irlanda-Canada, scrisa de John Morton si regizata de Imogen Murphy („Can’t Cope, Won’t Work”, „Red Rock”) si Craig David Wallace.

Serialul ne trimite in Dublin, in anul 1880, unde cunoastem un fotograf celebru, Brock Blennerhasset (Michael Smiley) care incearca sa-si repuna pe picioare afacerea, de altfel una neobisnuita, unde fotografia mortii. Este ajutat de nepoata lui instrainata, Nancy Vickers (Eileen O’Higgins). Noul lui asistent plin de entuziasm, Conall Molloy (Kerr Logan), este fascinat de meseria sa, de fotograf mortuar, adica ii imortalizeaza pe cei care au decedat, pentru cei ramasi in viata. Lucrurile se complica atunci cand toti trei sunt prinsi in mijlocul unor crime în serie, care par sa faca legatura cu munca lor.

Actorul Kerr Logan, care intepreteaza un rol principal in miniseria „Dead Still” a mai aparut in alte titluri, precum „Game of Thrones”, „CB Strike”, „Alias Grace”, „Victoria”, „Genius” sau „My Mother and Other Strangers” si „London Irish”. Pentru a marca premiera seriei „Dead Still” in Romania, am avut bucuria sa ii iau un interviu si sa stam putin la discutii – va prezint mai jos cateva curiozitati in ceea ce priveste noua miniserie.
  • Angela Alexandru: Miniseria „Dead Still” va avea premiera saptamana viitoare in Romania pe postul Epic Drama. La ce ar trebui sa ne asteptam de la aceasta?

Kerr Logan: La neasteptat, la ceva excentric si neconventional, serialul este ofertant si nebunesc, o combinatie intre comedie si drama, totul plasat in Irlanda epocii victoriene, unde se relateaza despre portretul memorial, fotografia post-mortem.

  • Asa cum ai precizat si tu, „Dead Still” amesteca misterul cu drama si umorul. A fost dificil sa gasesti un echilibru intre partea intunecata a povestii si partea de comedie?

Da, cand vine vorba despre oricare dintre aceste lucruri, creatorii au ideile lor si nu prea știi ce anume va funcționa pana cand nu incepi sa filmezi si sa reproduci scenele scrise. Iar asta a fost ceea ce m-a intrigat cel mai mult la acest show, mai presus de toate, si anume sa reusesc sa redau identitatea acestuia, ceea ce cred ca am reusit cu totii foarte bine in acest prim sezon.

Asta a presupus ca actorii sa fie pusi in situatii dintre cele mai nebunesti, dar sa izbuteasca sa redea totul cat mai real. Tocmai din asta deriva acel tip de comedie atipica. Cred ca asta ajuta foarte mult si audienta sa se ataseze de protagonisti si de povestea lor, de calatoria acestora, pentru cat sunt atat de credibili. Ceea ce este, in principiu, provocarea serialului, adica sa fii capabil sa gasesti acea linie subtire dintre diferite genuri, lucru pe care cred ca l-am si facut.

  • Ca tot ai amintit despre poveste, cum ai descrie-o pe cea din „Dead Still”?

Povestea – nu as vrea sa divulg prea multe – este un thriller, are ceva mister si crime, dar personajele nu sunt constiente de acest aspect. Cumva, totul se dezvolta pe masura ce serialul ia startul pentru ca spre final sa ia o turnura destul de intunecata. Pe scurt, este vorba despre niste personaje care ajung sa fie prinse in diverse lucruri complicate, in care nu ar fi vrut sa ajunga.

  • Spune-ne, te rog, cum se integreaza personajul tau in poveste.

Personajul meu incepe prin a fi sapator de morminte. Foarte multe persoane ale acelor vremuri, redate in show, mureau de tuberculoza si era cerere foarte mare pentru mormite. Asta si pentru ca, evident, atunci oamenii nu aveau acces la ingrijire medicala. Ceea ce inseamna ca in era victoriana se murea destul de mult. Deci, personajul meu este un sapator de morminite, face parte din clasa muncitoare, dintr-un cartier saracacios din Dublin si isi doresteste foarte mult sa isi depaseasca conditia. Intalnirea cu personajul principal, Brock, la un mormant sapat de el însuși, ii da astfel, sansa sa ii fie mai bine. Pur si simplu il intreaba daca ii poate cara gentile sau ce anume poate face pentru a-l ajuta. Asadar vede in colaborarea cu acesta, cu munca de zi cu zi, o oportunitate.

De asemenea, personajul meu este un fel de artist ascuns, deseneaza in secret si invata multi copii din zona sa picteze, carora le ofera ore gratuite de desenat. Este un artist, deci vede in munca lui Brock, creativitate, si nu se gandeste ca doar face fotografii celor decedati, se gandeste mai degraba ca este ceva frumos si vede in activitatea sa de artist un fel de scop. Pe parcurs si Brock isi da seama ca personajul interpretat de mine, ii este mai util decat la prima vedere.

  • Cum ai descrie relatia dintre personajul tau si restul trio-ului – Michael Smiley si Eileen O’Higgins?

Personjul meu se trezeste brusc in inalta societate si trebuie sa invete sa se comporte altfel, sa vorbeasca si sa fie el insusi intr-un mediu cu care nu este familiar, sa intre in relatie cu clientii lui Brock, iar asta il scoate din zona lui de confort.

Cumva, la inceput este vorba despre o relatia de angajat si angajator, intre mine si Brock. Doar ca domnul vede in mine un spirit tanar, se vede pe el insusi si il ia cumva sub aripa lui protectoare. Au un soi de respect reciproc unul pentru celalalt, desi ii desparte educatia și faptul ca amandoi vin din lumi foarte foarte diferite. Amandoi ajung sa fie mai apropiati atunci cand Nancy apare si intareste acest duo, care devine de fapt un trio solid pentru ca cei trei ajung sa faca o echipa.

  • Ai facut vreo cercetare privind profesia unica a personajului tau sau despre povestea adevara a practicarii fotografierii memoriale?

Da, m-am interesat si am facut propria mea cercerare privind acea perioada din istorie. Daca vei face doar o simpla cautare pe internet despre fotografiile din epoca victoriana, o sa ti se para infiorator. Dar s-ar putea sa ti se para asa, poate si pentru ca acum avem o sensibilitate anume in privinta mortii acum si la cum alegem sa ne amintim de cei morti. In acele vremuri, nu se privea totul asa de straniu, ca acum. Oamenii acelor timpuri ii machiau, imbracau si aranajau pe cei dragi care decedasera, ii faceau sa para ca atunci cand erau vii si faceau poze cu ei, fara sa li se para ceva ciudat.

  • Serialul a fost filmat cel mai mult in Irlanda. Cum a fost sa filmezi in tara ta natala, ai avut surprize in a descoperi locuri pe care nu le stiai?

Irlanda nu inceteaza sa ma surprinda in cat de frumoasa este si serialul a stiut cum sa exploateze asta. Cred ca tocmai d-asta, multe companii de productii din Marea Britanie si America vin sa filmeze in Irlanda, tocmai pentru ca are peisaje atat de frumoase si naturale, disponibile gratuite si tot aici se gasesc tinuturi incarcate de istorie. Sunt foarte multe locuri si case care amintesc de era victoriana, ceea ce cred ca le face perfecte pentru productiile de epoca, poate si pentru ca nu trebuie sa faci multe schimbari, sunt putine strazi si putine cladiri moderne. Exista deja de-a gata multe conace victoriene.

Irlanda este o tara superba pentru filmari, si am avut noroc sa filmez des aici in cei 10 ani de cand am terminat scoala de teatru, ceea ce este minunat pentru mine, pentru ca familia mea inca traieste aici si ii pot vizita oricand. Eu locuiesc, de fapt, in Scotia, asa ca atunci cand revin acasa, am o ocazie minunata nu doar sa lucrez, ci si sa petrec timp cu familia mea, care a ramas aici, ceea ce mi se pare o binecuvantare.

  • De obicei cand vorbim despre o productie de epoca, asta implica si o tema romantica – „Dead Still” are si o tema de dragoste?

Sunt cateva trimiteri spre acest gen, dar s-a preferat sa nu ne concentram pe asta și nu as vrea sa spun prea mult despre. Ce pot sa confirm este ca exista suficient material de explorat si cu potential pentru asta, daca s-ar face o continuare, pentru ca seteaza bine lucrurile pentru o poveste romantica in cazul unei continuari.

  • Kerr, asta nu este primul tau serial istoric in care ai aparut – ce crezi ca face diferit „Dead Still” de toate proiectele pe care le-ai facut pana acum?

Sunt de parere ca productiile de epoca, ca intreg, se iau destul de in serios. Cumva oamenii au tendinta sa asocieze astfel de productii cu dramele puternice. Si cred ca ceea ce diferenteaza „Dead Still” de subgenul din care face parte este faptul ca, desi are drama, nu se teme sa introduca in diverse contexte si tonuri mai usoare, mai amuzante. Cred ca acest element de comedie il diferentiaza de tot ce am facut pana acum, cand tema principala a scenariilor era sa arate cat de grea era viata atunci, cat de greu se faceau banii pentru a supravietui. Desigur, si „Dead Still” are astfel de detalii, dar are si o energie anume, unica, ce il face usor de urmarit, foarte placut.

Vizionare trailer:

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

CineAmator pe Facebook

Primește articolele pe mail