Aventura, CineCronici, SF

Jurassic World: Un regat in ruina (2018) [REVIEW]

Jurassic World: Un regat in ruina quote:

„Do these animals deserve the same protection given to other species? Or should they just be left to die?

  • Regizor: J.A. Bayona
  • Actori: Bryce Dallas Howard, Chris Pratt, Ted Levine, Jeff Goldblum,Toby Jones, James Cromwell, Daniella Pineda, Rafe Spall, Justice Smith, BD Wong
  • Gen: SF, Actiune
  • Premii: niciun premiu, nicio nominalizare (la data publicarii)
  • Tara: SUA
  • Durata: 128 minute

In 1993 Steven Spielberg incanta audienta cu Jurassic Park – un film SF care avea sa devina reper pentru doua viitoare trilogii. Ambele aveau/ au in centru ideea unui parc de distractii in care punctele de atractie sunt dinozaurii clonati, care terorizeaza lumea cand scapa din custile in care erau captivi.

In 2015 lua startul a doua franciza inspirata de aceeasi idee, un sequel care s-a bucurat de succes – incasari si critica – cu Chris Pratt si Bryce Dallas Howard in rolurile principale. Actunea de aici era plasata la 22 de ani la filmele originale, urmand ca anul asta sa mai facem un salt in timp cu trei ani cu Jurassic World: The Fallen Kingdom.

Dinozaurii traiesc linistiti pe insula Nublar, unde au fost abandonati, doar ca sunt amenintati de un vulcan activ si se fac dezbateri globale privind soarta lor. Claire (Bryce) face eforturi in cadul unei organizatii pentru a-i salva, iar Owen (Chris) si-a vazut de viata, singur. Atunci cand primeste o sansa de a recupera cat mai multi dinozauri, cei doi nu stau pe ganduri, mai cu seama ca Owen este motivat sa o gaseasca pe Blue, cu care deja formase o legatura puternica. Doar ca expeditia lor nu este una fara surprize si curand se vad prinsi in mijlocul unei conspiratii. Cumva imi place problema tratata – extinctia lor sau a noastra?

Fallen Kingdom: Un regat in ruina este mai bun decat prima parte din mai multe puncte de vedere. De data asta de regie se ocupa Derek Connolly, spaniolul fiind cunoscut pentru productia horror „The Orphanage”, drama despre supravietuire „The Impossible” si fantasticul (la propriu si la figurat) „A Monster Calls”. Domnul care va reveni si pentru partea a treia, programata pentru 2021, vine cu niste directii noi, promitatoare, mai ales in ceea ce priveste finalul pentru care a optat si multe alte momente pe care a stiut cum sa le puna in evidenta. Are cel putin doua in care s-a jucat extraordinar cu suspansul, gasind un echilibru de invidiat intre drama si thriller, fie si pentru o scurta perioada (vezi salvarea de pe insula, scena din dormitor).

Asa cum punctam deja, noul Jurassic World reuseste sa se distanteze de primul volum si sa livreze momente foarte bune. Nu doar emotionante – pentru ca le-a iesit de minune partea asta,  dar si unele dinamice, alerte, lucru care parea sa lipseasca primului din serie.

Chiar daca nu suntem privati, in continuare, de unele detalii previzibile. Mai important este ca nu iti fura din bucuria vizionarii, pentru ca este foarte bine scris, cat sa stai cu inima cat un purice ca sa ti se confirme daca ai dreptate sau nu. Si sa te pacaleasca, cumva, ca nu ai mai vazut povestea asta, desi iti pare foarte familiara. Asta si pentru ca au gasit o reteta cool in a face din cliseuri un atu.

Cu toate ca unele personaje dispar la fel de repede pe cat apar sau ca problemele ridicate (politice, etice, de mediu sau morale) nu mai sunt atat de importante dupa un timp. Te obliga, totusi, sa te intrebi despre modul cum tratam animalele, fara ca asta sa para vreo secunda ceva caraghios.

Filmul este ajutat foarte mult de calitatea efectelor speciale. Care sunt, cel putin asa cum s-au simtit pe ecranul IMAX, la superlativ. Nici nu se putea altfel cand de vizualul CGI s-a ocupat o companie cu tehnologii avansate. Din fericire, asta nu iti va distrage deloc atentia de la povestea filmului, pentru ca totul pare natural (pana la urma, bugetul isi dovedeste insemnatatea). S-ar putea doar sa te lasi santajat de coloana sonora cool semnata de acelasi Michael Giacchino (compozitor preferat de-al meu, cum mai spusesem – scuzati subiectivismul). Nu rivalizeaza cu tema clasica, dar se simte puternic si placut influentele.

Fallen Kingdom nu reimagineaza franciza, dar vine cu multe lucruri noi care ajuta in apreciere. Plus ca nu e o sarcina prea simpla sa te faca sa empatizezi cu niste dinozauri si se pare ca lor le-a cam iesit figura. Se simte si putin din simtul gotic al regizorului, se observa si intersesul de a distra, dar mai ales iti place pentru ca are si un subiect dezvoltat asa cum trebuie cu personaje bine dezvoltate. Din nou, Blue devine o aparitie centrala, cu un rol fain, eclipsand nerdul fricos sau villain-ul lacom.  Ar putea fi cel mai bun titlu din serie, dupa The Lost World.

Oh, si da Jeff Goldblum are o aparitie cameo, aproape in postura unui narator. Enjoy the Dinosty.

Se concluziona intr-o cronica pe si stiam de atunci ca o sa imi placa ce voi vedea – „A fresh, funny bite of popcorn entertainment„.

Vizionare trailer Jurassic World 2: Un regat in ruina:

Vezi si...

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *