Interviu Guillermo del Toro: James Cameron: povestea stiintifico- fantasticului

Geek Stuff

Interviu Guillermo del Toro: James Cameron: povestea stiintifico- fantasticului

Seria documentart – “Amc Visionaries: James Cameron’s Story of Science Fiction/ Jams Cameron: Povestea stiintifico-fantasticului” debuteaza din 7 iulie la AMC Romania.

In fiecare samtabata, incepand cu ora 17:00 se va difuza un nou episod

In fiecare dintre cele 6 parti, scenaristul, regizorul si producatorul laureat cu Oscar va explora originile viziunilor futuriste si fascinatiei noastre pentru lumea SF, prin intermediul interviurilor cu povestitori de renume, vedete si nume ale caror cariere au definit genul acesta de filme. Printre vedetele care au raspuns invitatiei lui Cameron se numara Steven Spielberg, George Lucas, Ridley Scott, Christopher Nolan, Arnold Schwarzenegger, Will Smith si Sigourney Weaver – totul pentru a intelege de unde provin ideile stiintifico-fantastice — si incotro se indreapta.

Pentru a marca aceasta premiera blogul CineAmator a primit un interviu exclusiv realizat de renumitul James Cameron, luat lui Guillermo del Toro.

Pe parcursul ultimelor doua decenii, producatorul vizionar de filme Guillermo del Toro si-a imaginat lumi fictionale minunate si artizanale, creionate in tonuri uluitoare, populate de intrusi, monstri si neintelesi. Inca de la debutul sau, fabula cu vampiri, “Cronos” si pana la cel mai recent film al sau, povestea de dragoste din epoca razboiului rece „Shape of Water”, opera lui Toro imprumuta cate ceva de la fiecare gen si sfideaza clasificarea stereotipica, purtand intotdeauna o amprenta personala inconfundabila. Dragostea lui pentru anime-uri si filme japoneze cu monstri a fost in centrul filmului sci-fi “Pacific-Rim”, cand se infruntau in blockbuster roboti-si kaiju. De altfel, fascinatia sa pentru dezastrele naturale se identificata inca de la debutul sau in limba engleza, in “Mimic” (1997).

Cu o prietenie care dateaza de acum 26 de ani, del Toro a purtat cu Cameron o discutie profunda prin care a analizat genurile horror, fictiunea, fantasticul si a examinat povestirea lui Mary Shelley „Frankenstein”, dar si adaptarea clasica din 1931.

JC: Esti un adept al filmelor horror, asa cum imi spui tu insuti de fiecare data cand ai ocazia. Care crezi este zona de mijloc unde se intersecteaza genurile horror si SF?

GD: Tot ce inseamna combustibil pentru horror timpuriu trebuie sa fie spiritual. Vine de la credinta de bine si rau, cosmologia iudaica-crestina, ingeri, demoni, diavol. Daca privesti spre naratiunile orientale – Japonia, China – totul este legat de taramurile spirituale. Si mai apoi este o cotitura in literatura occidentala, odata cu Frankestein, care a dat un start pentru ceea ce inseamna astazi stiinta anomaliei. Cred ca atunci cand stiinta devine un model exceptional totul se schimba, ceva se schimba cu adevarat. Cred ca undeva pe aici.

JC: Astazi se fac filme care exploateaze teme ca radioactivitatea, ingineria genetica, robotica – monstrii nostri vin din locuri diferite. Inainte aveau radacini in folclor, mitologie, in lumea supranaturala. Unde anume se situeaza “Frankenstein” in acest context?

GDT: Asta este atat clarificator cat si derutant. Eu cred că unele dintre intrebările esentiale pentru Frankenstein ar fi cat anume este existential. Exista componenta miltoniana a povestii in care creatura isi pune la îndoiala natura. Care este scopul ei? Care este scopul lumii? Pune sub semnul intrebarii chestiuni de bine si de rau, chestiuni de valoare. Dar motorul ramane stiinta.

JC: Așa este. O perversiune a stiintei.

GDT: O perversiune a stiintei si foarte multa aroganta umana. Povestea incepe cu un capitan care are aceiasi personaliate ca Victor Frankenstein, incercand sa sfideze ordinea naturala. Pe parcurs, capitanul invata o lectie si castiga umilinta. Cred ca o puteti numi groaza, deoarece in cele din urma este vorba despre reanimarea unui cadavru sau a unei serii de cadavre, care sunt un amestec de animale si oameni ceea ce este destul de socant. Si a existat intotdeauna o intrebare frumoasa: in care dintre aceste parti se afla sufletul?

JC: Nu asta te face sa te intrebi, atat cartea cat si filmul?

GDT: Da. Si este un moment. . . probabil unul dintre cele mai bune momente din roman, care este groaza pura. Deoarece esenta oroarei este ceea ce ar trebui sa fie si nu este sau ce nu ar trebui sa fie si este – puteti imparti intregul canon de groaza in asta. Frumusetea acelui moment este cand Victor foarte simbolic, foarte freudian, merge la culcare dupa ce a incercat sa animeze creatura. El doarme. Si asa cum a spus Francisco Goya: „Somnul ratiunii naste monstri.” El atipeste si simte ca ceva il priveste. Se trezeste sa vada creatura privindu-l. Frumusetea momentului este ingrozitoare. Pentru ca nu ar trebui sa fie si este.

JC: Dar intrebarile existentiale sunt si centrul genului stiintifico-fantastic. Cine suntem noi? De ce suntem noi? Ce este constiinta? Ce este sufletul? Ce este esential uman? Esti de acord ca exista un spectru in care la un capat ai SF pur, in mijloc poti sa ai o zona de tranzitie unde poti sa ai science fiction&horror, si in celalalt capat doar groaza?

GDT: Sunt complet de acord. Si in acest amestec, poti avea productii ca Alien (1979), care tanjesc sa fie filme de groaza cu monstri/casa bantuita.

JC: Este un film clasic science-fiction. Suntem in spatiu, cu un echipaj pe o nava, pe o alta planeta. – groaza autentica in acelasi timp. Mare parte din asta se bazeaza pe imaginatia artistului H.R. Giger.

GD: Si HP Lovecraft a incercat sa faca SF si horror.

JC: „The Shadow Out of Time” a fost stiintifico-fantastic.

GDT: “The Colour Out of Space.”

JC: Dar mitologa Cthulhu…

GDT: Nu. Cred ca in momentul in care depindeti de o traditie de origine fantastica, care nu este controlata sau cel putin definita de incalcarea unor norme stiintifice, atunci te indrepti catre fantezie. Sau te duci spre horror.

JC: Ce parere ai despre telepatie? Este o putere supranaturala sau este intr-un context stiintifico fantastic, ceva ce stiinta nu intelege dar isi doreste foarte mult sa o faca?

GDT: De cele mai multe ori cred ca telepatia s-ar incadra intr-o forrma de SF.