Hesher (2010)

Drama, Recomandari

„Life is like walking in the rain… you can hide and take cover or you can just get wet..”

• Regizor: Spencer Susser
• Actori: Joseph Gordon-Levitt, Devin Brochu, Natalie Portman, Rainn Wilson
• Gen: Drama, Comedie
• Premii: o nominalizare
• Tara: SUA
• Durata: 106 minute

Un lucru intelept de facut atunci cand te pregatesti sa urmaresti „Hesher”, ar fi sa lasi in umbra rationamentul si sa rupi personajele din realitatea cunoscuta de tine. Nu pentru a intelege filmul, ci mai degraba pentru a-ti facilita asimilirea unor evenimente ciudat de monstruos inramate. Pentru a castiga capacitatea de a descrie in cateva sintagme filmul, ar trebui sa faci un adevarat slalom intre multitudinea de trairi ce te trimite la indignare, durere si sa faci opriri razlete la amuzament, dramatism si incertitudini. Productia nu-si potoleste neastamparul si nici nu vrea sa se faca placut; poate tocmai de aceea spectatorul este pus in postura de a-si pierde certitudinea cu care se raporteaza. Aflat in deschiderea festivalului de film Sundance, „Hesher” te surprinde adeseori cu impertinenta sa necenzurata si pe cat de amuzat esti de detasarea personajelor, uneori trebuie sa-ti retii insultele.

Drama scrisa si regizata de Spencer Susser (aflat la lungmetrajul de debut) ii are in rolurie principale un Joseph Gordon-Levitt, intr-un rol care sfideaza prototipul caruia i s-a dedicat si o Natalie Portman fada si stearsa. O surpriza este prezenta lui Devin Brochu, pustiul care fara niciun fel de dispute, castiga toate scenele. Ce faci atunci cand viata iti rade in viatasi-ti reteaza orice sprijin? Ma refer la altceva decat sa-i raspunzi cu un ranjet nesigur si sa speri ca te iarta cumva de eventualele incercari. Daca totusi pare sa se incapataneze si dupa ce ai pierdut mai mult decat ai putea suporta, incepi sa crezi ca totul se transforma intr-o gluma proasta ce lasa un gust amar.

Atunci cand lumea te uraste, tu poti s-o ajuti. Ofera-i cu adevarat motive s-o faca si daca nu intelege de la inceput determinarea ta de a te face neplacut, insista. Intr-un final vei reusi sa fii singur si vei primi exact ce ti-ai dorit. Hesher (Joseph Gordon – Levitt) este unul din indivizii pe care-l urasti din start si nu risti sa fii acuzat de superficialitate. Acoperit de tatuaje facute in casa, este un badaran grosolan, un piroman nesuferit. TJ (Devin Brochu) este adolescentul care deplange pierderea mamei prin curse lungi cu bicicleta si incearca sa respire in casa unde tatal sau a devenit o umbra. Dezlipit de familia sa (spre final primim si imaginea normalitatii), TJ are (ne)sansa de a-l intalni pe Hesher. Neinvitat, se instaleaza in casa lui si asista pasiv si indiferent la toate lamentarile care darama aparenta unei familii. O farama de firesc o constituie prezenta unei casierite (Natalie Portman), ea insasi victima a propriilor esecuri si dezamagiri.

Filmul pleaca de nicaieri si nu are vreo destinatie spre care se indreapta precis. Pacalit de titlu, ai crede ca vei lua parte la biografia vreunui personaj care vrea sa se scuze cumva pentru viata sa mizera. Poate ca ar fi fost mai castigata compozitia astfel framantata, decat dezavantajul de a te plia incercarii de a zugravi portretul unei familii intr-o tema neconvingatoare, desi insistent aprofundata. „Hesher” nu este genul de film de care ai nevoie. Este galagios, obraznic si trandav. Este filmul la care nu pui intrebari pentru ca nu primesti raspunsuri. Un format care iese in evidenta mai mult decat si-ar dori si nu o face stralucind. Cumva, admiti ca tumultul este real si ca te-a facut sa te sperii, sa razi si poate sa plangi, desi esti constient ca forteaza nota cu suferina in ploaie.