CineAmator

Dragi cinefili, Emil Calinescu (foto stanga alaturi de mine) a revenit pe blogul AnzhelaMovies! Imi place sa cred ca am fost gazda buna, asa ca nu a putut decat sa ma incante ideea de a-mi oferi un alt articol ce are la baza filmele. In guest postul de astazi, Emil ne prezinta importanta vizionarii filmelor alaturi de cineva, modul in care influenteaza atmosfera urmarirea unei pelicule in compania cuiva, singur, 3d sau acasa, fara niciun efect.

Lectura placuta!

Salutare tuturor. Emil Calinescu ma numesc, cinefil si eu precum gazda acestui articol. Astazi va povestesc cum contextul in care a fost vazut un film influenteaza „nota” pe care o dam peliculei respective. Voi vorbi in nume personal, desi sunt convins ca multi dintre voi procedati la fel.

Si avem urmatoarele situatii :

•  Vedem o comedie la cinema. Toata sala, dar absolut toata sala, rade. E clar ca sentimentul este amplificat. Cineva imi povestea ca la „American Reunion” s-a aplaudat la final. Ca la teatru. E clar ca toti spectatorii acelui film au iesit de acolo cu gandul ca au vazut o super-pelicula.

•  Vedem un film acasa, cu intreruperi (suna telefonul, vin rude peste tine etc). E clar ca la filmul ala pierzi firul, ii dai stop si play de zeci de ori. Oricat de bun ar fi acel film, il vei sub-aprecia. Am patit-o cu filmul „Get Him to the Greek”, care l-am si vazut pe vechiul meu monitor CRT. Habar n-am daca in sine e film bun, stiu doar ca la final am zis ca e film foarte slab. Si eram revoltat de aparenta sa supra-apreciere.

•  Mergem intr-un cinema nou si asteptarile imense legate de cinema se transmit filmului. La mine a fost valabil la „TinTin”. L-am vazut in Baneasa, fiind primul film vazut acolo. Nu aveau Orange film p-atunci, asa ca am dat ceva bani. E clar ca am avut super-mega pretentii de la el. Iar faptul ca m-a dezamagit este strans legat de asteptarile mele, poate mult prea mari, fata de acel cinema. Si fata de banii platiti. La fotbal e faza cu asteptarile in functie de suma de transfer : acest jucator a venit pe 20 de milioane, pai sa joace de acea suma.

•  In mod invers: un film vazut intr-un mega-cinema pare un film foarte bun. Ca Harry Potter. Bine, mie mi-a placut toata seria, dar fiind primul film vazut la IMAX, mi-a placut la nebunie. Consider a fi cel mai bun film 3D pe care l-am vazut. Oare daca as fi vazut alt film acolo as fi considerat la fel?

• Compania in care vezi filmul. Aici putem extrapola si cu un meci, si cu ce vreti voi. Daca e vorba de meci lucrurile sunt si mai tragice : daca-l vezi in compania unei/unor femei care se uita la ceas constant si pun intrebari proaste, e clar ca acel meci va parea foarte prost. La film e la fel.  Daca vezi filmul in compania unora care se foiesc, care nu ar schimba o vorba in timpul filmului ori a unui cuplu in care cei 2 se ling non-stop, e clar ca filmul va fi sub-apreciat.

• La fel cum daca te duci la un film si la iesirea din sala vezi fete nedumerite, e clar ca parerea lor ti se va transmite. NU e nimic grav.

• O animatie vazuta intr-o sala plina de plozi, in care unul urla, altul iti loveste puternic scaunul, altul asteapta dublarea filmului facuta de parinte pentru ca el nu stie ori ii este lene sa citeasca va fi o animatie slaba. Cu greu te poti concentra la film in astfel de conditii.

Vi se pare ca daca vedeti filmul acasa, singuri, ne-disturbati, il veti aprecia la adevarata valoare ? Am dubii. Si sa va zic de ce :

– comediile trebuie vazute in grup, rasul fiind in general de natura sociala; sa razi singur poate fi misto, dar pana la un punct ;

– filmele facute pentru efecte 3D, in special animatiile, nu sunt apreciate la adevarata valoare daca le vezi 2D ;

– la cinema ai sunet mai bun, iar la unele filme sunetul este de baza.

Si exemplele pot continua. In final, pun o intrebare : oare „specialistii”, sau ma rog, criticii, cum se numesc ei, in ce conditii au vazut filmul ? Poate aceasta variabila, contextul, sa le fi influentat atat de mult cronica ? Altfel nu-mi explic atat unele supra-aprecieri, cat si unele sub-aprecieri. Sau poate n-am eu minte de critic de film. Nu ca mi-as dori acest lucru.
Salutari cinefile tuturor ! Iar daca v-am starnit pofta de scris (la altul „acasa”), va astept si la mine pe blog cu un guest – post !